Lege nr. 95 din 2006

privind reforma in domeniul sanatatii

 

    Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

 

  

   TITLUL I
  Sanatatea publica

   CAPITOLUL I
  Dispozitii generale

   Art. 1. - Obiectul prezentului titlu il constituie reglementarea domeniului sanatatii publice, obiectiv de interes social major.

   Art. 2. - (1) Asistenta de sanatate publica reprezinta efortul organizat al societatii in vederea protejarii si promovarii sanatatii populatiei. Asistenta de sanatate publica se realizeaza prin ansamblul masurilor politico-legislative, al programelor si strategiilor adresate determinantilor starii de sanatate, precum si prin organizarea institutiilor pentru furnizarea tuturor serviciilor necesare.

   (2) Scopul asistentei de sanatate publica il constituie promovarea sanatatii, prevenirea imbolnavirilor si imbunatatirea calitatii vietii.

   (3) Strategia sistemului sanatatii publice urmareste asigurarea sanatatii populatiei in cadrul unor comunitati sanatoase.

   (4) Asistenta de sanatate publica este o componenta a sistemului de sanatate publica.

   (5) Ministerul Sanatatii Publice reprezinta autoritatea centrala in domeniul sanatatii publice.

   (6) In cuprinsul actelor normative in vigoare denumirea "Ministerul Sanatatii" se inlocuieste cu denumirea "Ministerul Sanatatii Publice", iar sintagma "ministrul sanatatii", cu sintagma "ministrul sanatatii publice".

   (7) Asistenta de sanatate publica este coordonata de catre Ministerul Sanatatii Publice si se realizeaza prin toate tipurile de unitati sanitare de stat sau private, constituite si organizate conform legii.

   (8) Responsabilitatea pentru asigurarea sanatatii publice revine Ministerului Sanatatii Publice, autoritatilor de sanatate publica teritoriale, precum si autoritatilor de sanatate publica din cadrul ministerelor si institutiilor cu retea sanitara proprie.

   (9) Asistenta de sanatate publica este garantata de stat si finantata de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate sau din alte surse, dupa caz, potrivit legii.

   Art. 3. - Protectia sanatatii publice constituie o obligatie a autoritatilor administratiei publice centrale si locale, precum si a tuturor persoanelor fizice si juridice.

   Art. 4. - (1) In intelesul prezentului titlu, termenii si notiunile folosite au urmatoarea semnificatie:

   a) sanatatea publica - starea de sanatate a populatiei in raport cu determinantii starii de sanatate: socioeconomici, biologici, de mediu, stil de viata, asigurarea cu servicii de sanatate, calitatea si accesibilitatea serviciilor de sanatate;

   b) promovarea sanatatii - procesul care ofera individului si colectivitatilor posibilitatea de a-si controla si imbunatati sanatatea sub raport fizic, psihic si social si de a contribui la reducerea inechitatilor in sanatate;

   c) supravegherea - activitatea de colectare sistematica si continua, analiza, interpretarea si diseminarea datelor privind starea de sanatate a populatiei, bolile transmisibile si netransmisibile, pe baza carora sunt identificate prioritatile de sanatate publica si sunt instituite masurile de prevenire si control;

   d) evaluarea riscurilor pentru sanatate - estimarea gradului in care expunerea la factorii de risc din mediul natural, de viata si de munca si la cei rezultati din stilul de viata individual si comunitar influenteaza starea de sanatate a populatiei;

   "e) controlul in sanatate publica - exercitarea activitatilor de control privind aplicarea prevederilor legale de sanatate publica;".

  Modificat de art.I pct.1 din OUG 93/2008

   f) principiul precautiei - instrumentul prin care autoritatea de sanatate publica decide si intervine in situatii in care se apreciaza ca exista un potential risc pentru sanatatea populatiei, in conditiile unei argumentatii stiintifice insuficiente.

   (2) In sensul prevederilor prezentului titlu, precum si al prevederilor din cuprinsul prezentei legi, prin ministere si institutii cu retele sanitare proprii se intelege autoritatile si institutiile care au in subordine unitati sanitare, altele decat Ministerul Sanatatii Publice, respectiv Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Justitiei, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Telecomunicatii Speciale si Academia Romana.

   Art. 5. - Functiile principale ale asistentei de sanatate publica vizeaza:

   a) dezvoltarea politicilor, strategiilor si programelor vizand asigurarea sanatatii publice;

   b) monitorizarea si analiza starii de sanatate a populatiei;

   c) planificarea in sanatatea publica;

   d) supravegherea epidemiologica, prevenirea si controlul bolilor;

   e) managementul si marketingul strategic al serviciilor de sanatate publica;

   f) reglementarea domeniului sanatatii publice, aplicarea si controlul aplicarii acestei reglementari;

   g) asigurarea calitatii serviciilor de sanatate publica;

   h) cercetarea-dezvoltarea si implementarea de solutii inovatoare pentru sanatatea publica;

   i) prevenirea epidemiilor, inclusiv instituirea starii de alerta epidemiologica;

   j) protejarea populatiei impotriva riscurilor din mediu;

   k) informarea, educarea si comunicarea pentru promovarea sanatatii;

   l) mobilizarea partenerilor comunitari in identificarea si rezolvarea problemelor de sanatate;

   m) evaluarea calitatii, eficacitatii, eficientei si accesului la serviciile medicale;

   n) dezvoltarea si planificarea resurselor umane si dezvoltarea institutionala pentru sanatate publica;

   o) integrarea prioritatilor de sanatate publica in politicile si strategiile sectoriale de dezvoltare durabila;

   p) asigurarea capacitatilor de raspuns la dezastre sau la amenintarile la adresa vietii si sanatatii populatiei, inclusiv prin introducerea de restrictii de circulatie a persoanelor si bunurilor.

   Art. 6. - Principalele domenii de interventie ale asistentei de sanatate publica sunt urmatoarele:

   a) prevenirea, supravegherea si controlul bolilor transmisibile si netransmisibile prin:

   1. asigurarea imunizarilor;

   2. controlul epidemiilor;

   3. supravegherea bolilor;

   4. supravegherea factorilor de risc comportamentali;

   5. prevenirea accidentelor;

   b) monitorizarea starii de sanatate prin:

   1. monitorizarea indicatorilor starii de sanatate;

   2. monitorizarea determinantilor starii de sanatate;

   3. monitorizarea eficacitatii si eficientei activitatilor din domeniul sanatatii publice;

   4. evaluarea nevoilor populatiei privind serviciile de sanatate publica;

   c) promovarea sanatatii si educatia pentru sanatate prin:

   1. campanii de informare-educare-comunicare;

   2. programe de educatie pentru sanatate si promovare a sanatatii in comunitati;

   3. dezvoltarea si implicarea comunitatilor locale;

   4. pledoaria pentru sanatatea publica;

   d) sanatatea ocupationala prin:

   1. definirea standardelor de sanatate ocupationala;

   2. controlul aplicarii reglementarilor sanatatii in munca;

   e) sanatatea in relatie cu mediul prin:

   1. monitorizarea factorilor de mediu in relatie cu sanatatea;

   2. reglementarea calitatii principalilor factori de mediu;

   3. stabilirea normelor de igiena si sanatate publica comunitare;

   4. controlul aplicarii reglementarilor referitoare la calitatea factorilor de mediu;

   f) reglementarea primara si secundara in domeniul sanatatii publice prin:

   1. elaborarea, revizuirea, adaptarea si implementarea legislatiei din domeniul sanatatii publice;

   2. reglementarea circulatiei bunurilor si serviciilor cu potential impact asupra sanatatii publice;

   g) managementul sanatatii publice bazat pe:

   1. managementul politicilor, planificarii si dezvoltarii sistemului de sanatate publica;

   2. formularea si implementarea politicilor de sanatate publica pe baze stiintifice;

   3. cercetarea in domeniul sanatatii publice si al sistemelor de sanatate;

   4. colaborarea si cooperarea internationala in domeniul sanatatii publice;

   h) servicii de sanatate publica specifice:

   1. servicii de sanatate scolara;

   2. servicii de urgenta in caz de dezastre si calamitati;

   3. servicii de laborator in domeniul sanatatii publice;

   4. servicii de planificare familiala;

   5. servicii de screening pentru depistarea precoce a bolilor;

   6. servicii prenatale si postnatale;

   7. servicii de consiliere in domeniul sanatatii publice;

   8. servicii de sanatate publica in transporturi.

   CAPITOLUL II
  Principiile asistentei de sanatate publica

 

   Art. 7. - Principiile care stau la baza asistentei de sanatate publica sunt urmatoarele:

   a) responsabilitatea societatii pentru sanatatea publica;

   b) focalizarea pe grupurile populationale si prevenirea primara;

   c) preocuparea pentru determinantii starii de sanatate: sociali, de mediu, comportamentali si servicii de sanatate;

   d) abordarea multidisciplinara si intersectoriala;

   e) parteneriat activ cu populatia si cu autoritatile publice centrale si locale;

   f) decizii bazate pe cele mai bune dovezi stiintifice existente la momentul respectiv (sanatate publica bazata pe dovezi);

   g) in conditii specifice, decizii fundamentate conform principiului precautiei;

   h) descentralizarea sistemului de sanatate publica;

   i) existenta unui sistem informational si informatic integrat pentru managementul sanatatii publice.

   Art. 8. - Modalitatile de implementare a principiilor de sanatate publica sunt:

   a) activitatea de reglementare in domeniile sanatatii publice;

   "b) activitatea de control in sanatate publica;".

  Modificat de art.I pct.2 din OUG 93/2008

   c) activitatile desfasurate in cadrul programelor de sanatate publica;

   d) avizarea/autorizarea/notificarea activitatilor si produselor cu impact asupra sanatatii populatiei;

   e) evaluarea impactului asupra sanatatii in relatie cu programe, strategii, politici ale altor sectoare de activitate cu efecte conexe asupra sanatatii populatiei.

   Art. 9. - (1) Programele nationale de sanatate reprezinta cadrul implementarii obiectivelor politicii si strategiei sanatatii publice de catre Ministerul Sanatatii Publice, ca autoritate centrala a domeniului de sanatate publica.

   (2) Programele nationale de sanatate se adreseaza populatiei si sunt orientate catre promovarea sanatatii, prevenirea imbolnavirilor si prelungirea vietii de buna calitate.

   (3) Programele nationale de sanatate publica se adreseaza domeniilor de interventie ale sanatatii publice si raspund prioritatilor nationale identificate.

   (4) Programele nationale de sanatate sunt finantate de la bugetul de stat, bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, din fonduri externe rambursabile si nerambursabile, din venituri proprii, donatii si sponsorizari, precum si din alte surse, potrivit legii.

   (5) Programele nationale de sanatate sunt organizate, monitorizate si supuse controlului Ministerului Sanatatii Publice.

   Art. 10. - (1) Autoritatea centrala in domeniul sanatatii publice elaboreaza proiecte de acte normative in domeniul sanatatii publice si avizeaza reglementari ale altor ministere si institutii referitoare la activitati cu impact asupra sanatatii publice.

   (2) Principalele domenii pentru care autoritatea centrala de sanatate publica elaboreaza sau participa la elaborarea, dupa caz, a unor proiecte de acte normative sunt:

   a) calitatea principalilor factori de mediu: apa potabila si de imbaiere, aerul ambiant si interior, zgomot, locuinta si habitat, substante chimice, produse cosmetice, radiatii ionizante, vectori, deseuri etc.;

   b) monitorizarea starii de sanatate;

   c) promovarea sanatatii;

   d) calitatea alimentului;

   e) calitatea unitatilor si serviciilor turistice;

   f) calitatea mediului de munca si sanatatea in munca;

   g) colectivitatile de copii si tineri;

   h) evaluarea efectelor factorilor de mediu asupra sanatatii populatiei;

   i) asigurarea conditiilor de igiena in unitati sanitare;

   j) servicii de laborator;

   k) planificare familiala;

   l) siguranta transfuziei sanguine;

   m) norme privind alte domenii ale sanatatii publice;

   n) prevenirea consumului ilegal de droguri.

   (3) Ministerul Sanatatii Publice, prin aparatul propriu si prin autoritatile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti si ale ministerelor si institutiilor cu retea sanitara proprie, verifica respectarea reglementarilor in domeniul sanatatii publice, iar in caz de nereguli sau neconformitate, aplica masuri conform legii.

   CAPITOLUL III
  Autoritatile sistemului de sanatate publica  

  "Art. 11. - In sensul prezentei legi, prin autoritati ale sistemului de sanatate publica se intelege:

    a) Ministerul Sanatatii Publice, organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, in subordinea Guvernului;

    b) alte institutii care desfasoara activitati in domeniul sanatatii publice la nivel national, regional, judetean sau local."

  Modificat de art.I pct.3 din OUG 93/2008

 

 

 

   Nota eto: VEZI art.I din OUG 197/2008

   (2) Institutele nationale de cercetare-dezvoltare in domeniile sanatatii publice sunt institutii publice cu personalitate juridica, in coordonarea Ministerului Sanatatii Publice.

    Art. 14. - Se infiinteaza Centrul National pentru Organizarea si Asigurarea Sistemului Informational si Informatic in Domeniul Sanatatii, institutie publica de specialitate, cu personalitate juridica, in subordinea Ministerului Sanatatii Publice, prin reorganizarea Centrului de Calcul si Statistica Sanitara Bucuresti, care se desfiinteaza.   

Modificat de pct. 1 din OUG. 72/2006

 

 

  Modificat de art.I pct.4 din OUG 93/2008

   "Art. 16. - (1) Ministerul Sanatatii Publice, ca autoritate centrala in domeniul asistentei de sanatate publica, are in principal urmatoarele atributii si responsabilitati:

    a) stabileste prioritatile nationale de sanatate publica, elaboreaza si implementeaza programele nationale de sanatate finantate de la bugetul de stat si din venituri proprii ale Ministerului Sanatatii Publice, precum si din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, prin institutiile din subordine;

    b) elaboreaza si avizeaza reglementari in domeniul sanitar;

    c) evalueaza periodic indicatorii starii de sanatate a populatiei, indicatorii programelor nationale de sanatate, precum si indicatorii de performanta ai managementului spitalelor publice si prezinta informari periodice Guvernului;

    d) asigura activitatea de control in sanatate publica;

    e) coordoneaza, implementeaza si monitorizeaza proiectele finantate in cadrul fondurilor comunitare, precum si acorduri bilaterale, Pactul de stabilitate in domeniul sanatatii si alte acorduri internationale in domeniul de competenta;

    f) coordoneaza din punct de vedere stiintific si metodologic, prin comisiile de specialitate ale Ministerului Sanatatii Publice, reteaua de asistenta medicala.

    (2) Membrii comisiilor de specialitate prevazuti la alin. (1) lit. f) beneficiaza de o indemnizatie lunara de 10% din indemnizatia secretarului de stat, care se acorda proportional cu numarul de participari efective la sedinte. Cheltuielile de deplasare ocazionate de participarea in comisiile de specialitate sunt suportate de institutiile publice in care persoanele sunt incadrate sau unde acestea desfasoara activitate prin integrare clinica. Cheltuielile de deplasare din alte localitati, ocazionate de participarea in comisia de specialitate de medicina de familie, sunt suportate de Ministerul Sanatatii Publice. Regulamentul de organizare si functionare si atributiile comisiilor de specialitate se stabilesc prin ordin al ministrului sanatatii publice."

Modificat si inlocuit de art.I pct.5 din OUG 93/2008

 Art. 17. - (1) Autoritatile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti sunt servicii publice deconcentrate, cu personalitate juridica, subordonate Ministerului Sanatatii Publice, care pun in aplicare politica si programele nationale de sanatate publica pe plan local, identifica problemele locale prioritare de sanatate publica, elaboreaza si implementeaza actiuni locale de sanatate publica.

   (2) In scopul indeplinirii acestor obiective, autoritatile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti au, in principal, urmatoarele atributii:

   a) controleaza si evalueaza modul de asigurare a asistentei medicale curative si profilactice;

   b) controleaza aplicarea normelor de functionare a unitatilor medicale si farmaceutice, indiferent de forma de organizare, si aplica masuri in caz de neconformitate;

   c) urmaresc aplicarea criteriilor de control al calitatii serviciilor medicale;

   d) coordoneaza si controleaza asistenta gravidei, lauzei si nou-nascutului;

   e) evalueaza resursele umane de la nivelul asistentei medicale in relatie cu nevoile comunitare identificate prin actiuni specifice;

   f) participa activ la programele de instruire a personalului din serviciile de sanatate publica si a populatiei;

   g) organizeaza actiuni de prevenire a imbolnavirilor si de promovare a sanatatii;

   h) organizeaza activitatile preventive in teritoriul judetului si, respectiv, al municipiului Bucuresti;

   i) colecteaza si inregistreaza date privind sanatatea populatiei, utilizand informatiile in scopul identificarii problemelor de sanatate ale acesteia;

   j) identifica posibilele probleme de sanatate publica sau amenintari la adresa sanatatii unei comunitati;

   k) intervin in rezolvarea problemelor de sanatate publica aparute in randul persoanelor apartinand grupurilor defavorizate;

   l) coordoneaza studii asupra problemelor de sanatate ale populatiei din teritoriul dat;

   m) stabilesc relatii de colaborare cu institutii si organizatii in vederea desfasurarii de actiuni comune in domeniul sanatatii publice;

   n) colecteaza si inregistreaza datele privind tipurile, cantitatea si modul de gestionare a deseurilor generate in unitatile medicale din zona de jurisdictie.

  «o) in domeniul programelor nationale de sanatate, autoritatile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti au atributii privind implementarea, coordonarea si monitorizarea acestora la nivel judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, iar pentru realizarea atributiilor lor in acest domeniu pot incheia contracte cu furnizorii autorizati de servicii medicale.»  

  Completat de art.I pct.1 din Legea 34/2007

 

 

OUG 197/2008

 

 

  Modificat de Legea 281/2007

   Art. 18. - (1) In subordinea autoritatilor de sanatate publica functioneaza unitati sanitare publice de pe raza teritoriului arondat, cu exceptia unitatilor sanitare publice de interes national sau a celor apartinand ministerelor ori institutiilor cu retele sanitare proprii.

   (2) Autoritatile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti coordoneaza serviciile de ambulanta judetene si al municipiului Bucuresti, organizeaza si coordoneaza asistenta medicala in caz de calamitati, catastrofe si situatii deosebite.

  Nota eto: VEZI art.I din OUG 197/2008

   Art. 19. - Autoritatile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti colaboreaza cu autoritatile locale in asigurarea asistentei medicale.

  Nota eto: VEZI art.I din OUG 197/2008

   Art. 20. - (1) Autoritatile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti organizeaza culegerea si prelucrarea informatiilor statistice medicale primite de la unitatile sanitare publice sau private si transmit rapoarte statistice lunare catre institutiile desemnate in acest scop.

   (2) Autoritatile de sanatate publica teritoriale intocmesc rapoarte privind starea de sanatate a comunitatii, care sunt inaintate Ministerului Sanatatii Publice, precum si partenerilor institutionali la nivel local.

  Nota eto: VEZI art.I din OUG 197/2008

   Art. 21. - Autoritatile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti coordoneaza la nivel local implementarea activitatilor care decurg din obligatiile asumate prin Tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana si planurile de implementare a actelor comunitare referitoare la domeniul sanatatii.

  Nota eto: VEZI art.I din OUG 197/2008

   Art. 22. - Regulamentul de organizare si functionare, precum si structura organizatorica ale autoritatilor de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti se stabilesc prin ordin al ministrului sanatatii publice.

  Nota eto: VEZI art.I din OUG 197/2008

   Art. 23. - Institutele/centrele nationale si/sau regionale prevazute la art. 13 si 14, aflate in subordinea si/sau in coordonarea Ministerului Sanatatii Publice, indeplinesc, in principal, urmatoarele atributii:

   a) asigura indrumarea tehnica si metodologica a retelei de sanatate publica, in functie de domeniul lor de competenta;

   b) participa la elaborarea strategiilor si politicilor din domeniul lor de competenta;

   c) elaboreaza proiecte de acte normative, norme, metodologii si instructiuni privind domeniile specifice din cadrul sanatatii publice;

   d) efectueaza expertize, ofera asistenta tehnica si realizeaza servicii de sanatate publica, la solicitarea unor persoane fizice sau juridice;

   e) supravegheaza starea de sanatate a populatiei, bolile transmisibile si netransmisibile, pentru identificarea problemelor de sanatate comunitara;

   f) asigura sistemul de supraveghere epidemiologica, precum si de alerta precoce si raspuns rapid si participa la schimbul de informatii in cadrul retelei europene de supraveghere epidemiologica in domeniul bolilor transmisibile;

   g) participa la efectuarea de investigatii epidemiologice de teren, din proprie initiativa, la solicitarea Ministerului Sanatatii Publice sau a autoritatilor locale de sanatate publica;

   h) elaboreaza metodologia, instrumentele si indicatorii de monitorizare si evaluare a serviciilor si programelor de sanatate publica, de promovare a sanatatii si de educatie pentru sanatate;

   i) participa la procesul de invatamant medical de specializare si perfectionare in domeniile specifice din cadrul sanatatii publice;

   j) desfasoara activitati de cercetare-dezvoltare in domeniul sanatatii publice si al managementului sanitar;

   k) colecteaza, analizeaza si disemineaza date statistice privind sanatatea publica;

   l) asigura existenta unui sistem informational si informatic integrat pentru managementul sanatatii publice.

  Nota eto: VEZI art.I din OUG 197/2008

   Art. 24. - (1) Institutiile si unitatile sanitare care asigura asistenta de sanatate publica, in cazul aparitiei unui focar de boala transmisibila, precum si in situatia iminentei izbucnirii unei epidemii, au obligatia sa dispuna masuri specifice.

   (2) Masurile privind prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta generate de epidemii, precum si bolile transmisibile pentru care declararea, tratamentul sau internarea sunt obligatorii se stabilesc prin ordin al ministrului sanatatii publice.

   Nota eto: VEZI art.I din OUG 197/2008

"CAPITOLUL IV
Controlul in sanatatea publica"

Modificat de art.I pct.6 din OUG 93/2008

 

 

    (2) Activitatea de control in sanatatea publica se realizeaza pe urmatoarele domenii:

    a) calitatea serviciilor de asistenta medicala;

    b) sanatate publica;

    c) farmaceutic;

    d) dispozitive medicale."

  Modificat de art.I pct.8 din OUG 93/2008

 

 

    (2) Pentru exercitarea activitatii de control in sanatatea publica, personalul imputernicit are drept de:

    a) acces in orice tip de unitati, la documente, informatii, conform competentelor;

    b) recoltare a produselor care pot constitui un risc pentru sanatatea publica;

    c) a constata si a sanctiona contraventiile prevazute de legislatia din domeniul sanatatii publice.

    (3) In situatii de risc pentru sanatatea publica, personalul imputernicit poate interzice punerea in consum, poate decide retragerea produselor, suspendarea temporara sau definitiva a activitatilor, retragerea sau anularea autorizatiei sanitare de functionare, a avizului sanitar, a notificarilor pentru activitati si produse si poate dispune orice alte masuri pe care situatia le impune.

    (4) In situatii de risc epidemiologic, personalul imputernicit poate dispune masuri speciale pentru bolnavii, suspectii si contactii de boli transmisibile sau purtatorii de germeni patogeni, precum si alte masuri de limitare a circulatiei persoanelor.

    (5) Concluziile activitatilor de control, abaterile de la normele legale, recomandarile si termenele de remediere a deficientelor, precum si alte masuri legale aplicate se consemneaza in procese-verbale de constatare a conditiilor igienico-sanitare, rapoarte de inspectie si procese-verbale de constatare a contraventiilor, daca este cazul.

    (6) In exercitarea activitatii, personalul imputernicit asigura pastrarea confidentialitatii datelor, cu exceptia situatiilor care constituie un risc pentru sanatatea publica, caz in care comunicarea se va face prin reprezentantul legal."

     Modificat de art.I pct.9 din OUG 93/2008

   Art. 27. - Activitatea de avizare, autorizare si notificare a activitatilor si produselor cu impact asupra sanatatii populatiei are ca scop certificarea conformarii cu normele de sanatate publica a produselor, serviciilor si activitatilor, in scopul protejarii sanatatii populatiei.

   Art. 28. - Activitatea de evaluare a impactului asupra sanatatii in relatie cu programe, strategii, politici ale altor sectoare de activitate cu efecte conexe asupra sanatatii populatiei reprezinta instrumentul de integrare a prioritatilor de sanatate publica in dezvoltarea durabila a societatii.

   CAPITOLUL V
  Asistenta medicala

   Art. 29. - Asistenta medicala profilactica si curativa se asigura prin:

   a) cabinete medicale ambulatorii ale medicilor de familie si de alte specialitati, centre de diagnostic si tratament, centre medicale, centre de sanatate, laboratoare, precum si prin alte unitati sanitare publice si private;

   b) unitati sanitare publice si private cu paturi.

   Art. 30. - Activitatea medicala de recuperare se asigura prin unitati medicale de specialitate cu personalitate juridica, sectii, compartimente si laboratoare de recuperare, unitati ambulatorii de recuperare, publice sau private, precum si prin societati de turism balnear si de recuperare, constituite conform legii.

   Art. 31. - Asistenta medicala de urgenta se asigura de unitati specializate de urgenta si transport sanitar publice sau private, precum si prin structurile de primire a urgentelor, organizate in acest scop.

   Art. 32. - Asistenta medicala de hemotransfuziologie, transfuzie sanguina sau alte servicii de asistenta medicala si prestatii autorizate se asigura prin unitati specializate in acest scop.

   Art. 33. - Asistenta medicala preventiva din colectivitatile de copii prescolari, scolari si studenti se asigura prin cabinetele medicale organizate, conform legii, in unitatile de invatamant prescolar, scolar sau universitar, publice ori private, sau prin cabinetele individuale ale medicilor de familie, dupa caz.

   Art. 34. - Activitatile de asistenta de sanatate publica se finanteaza de la bugetul de stat, de la bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, de la bugetele locale, din venituri proprii, fonduri externe rambursabile si nerambursabile, contracte cu tertii, precum si din contributii personale si plati directe, dupa caz, potrivit legii.

   CAPITOLUL VI
  Asistenta farmaceutica

   Art. 35. - Asistenta farmaceutica se asigura in cadrul sistemului de sanatate publica, potrivit legii, prin prepararea si eliberarea medicamentelor si a altor produse stabilite prin ordin al ministrului sanatatii publice, cum ar fi: cosmetice, dispozitive medicale, suplimente alimentare si alte asemenea produse.

   Art. 36. - Punerea pe piata a medicamentelor, precum si activitatea de farmacovigilenta se realizeaza conform legii.

   CAPITOLUL VII
  Obligatiile persoanelor fizice si juridice

 

   Art. 37. - Orice persoana fizica sau juridica, avand calitatea de angajator, este obligata sa asigure fondurile si conditiile necesare pentru:

   a) efectuarea controlului medical periodic, conform normelor de sanatate publica si securitate in munca;

   b) aplicarea masurilor de igiena, dezinfectie, dezinsectie si deratizare periodica;

   c) vaccinarea si profilaxia specifica impusa de riscurile de la locul de munca.

   Art. 38. - Cetatenii romani si orice alta persoana aflata pe teritoriul Romaniei, precum si unitatile si agentii economici au obligatia sa se supuna masurilor de prevenire si combatere a bolilor transmisibile, sa respecte intocmai normele de igiena si sanatate publica, sa ofere informatiile solicitate si sa aplice masurile stabilite privind instituirea conditiilor pentru prevenirea imbolnavirilor si pentru promovarea sanatatii individului si a populatiei.

   Art. 39. - (1) Informatiile privind sanatatea persoanelor se pastreaza la autoritatile de sanatate publica teritoriale, la autoritatile de sanatate publica ale ministerelor cu retea sanitara proprie, precum si la institutiile desemnate si pot fi folosite in scopul intocmirii rapoartelor statistice nenominalizate, in vederea evaluarii starii de sanatate a populatiei.

   (2) Folosirea in alte scopuri a informatiilor inregistrate se poate admite numai daca este indeplinita una dintre urmatoarele conditii:

   a) exista o dispozitie legala in acest sens;

   b) exista acordul persoanei in cauza;

   c) datele sunt necesare pentru prevenirea imbolnavirii unei persoane sau a comunitatii, dupa caz;

   d) datele sunt necesare pentru efectuarea urmaririi penale.

   (3) Pastrarea confidentialitatii informatiilor referitoare la persoane este obligatorie pentru toti salariatii care prin activitatea pe care o desfasoara au acces la acestea in mod direct sau indirect.

   Art. 40. - (1) Pentru situatii speciale cu implicatii asupra sanatatii publice se constituie rezerva Ministerului Sanatatii Publice, care cuprinde medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectante, insecticide, dispozitive medicale si alte materiale specifice, iar la nivelul autoritatilor de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti, rezerva antiepidemica.

   (11) Medicamentele, serurile, vaccinurile, dezinfectantele, insecticidele, materialele sanitare, produsele tehnico-medicale, consumabilele si alte materiale specifice cuprinse in rezerva pentru situatii speciale, incepand cu 1 septembrie 2007, constituie rezerva Ministerului Sanatatii Publice.

    Completat de art.I pct.2 din Legea 264/2007

   (2) Normele metodologice de constituire, pastrare si utilizare a rezervei Ministerului Sanatatii Publice si a rezervei antiepidemice se stabilesc prin ordin al ministrului sanatatii publice.

   Art. 41. - (1) Pentru servicii de asistenta de sanatate publica, efectuate de catre autoritatile de sanatate publica la cererea unor persoane fizice si juridice, se percep tarife potrivit reglementarilor in vigoare.

   (2) Veniturile proprii obtinute potrivit alin. (1) se folosesc in conditiile legii.

   CAPITOLUL VIII
  Utilizarea mass-media in interesul sanatatii publice  

   Art. 42. - (1) Campaniile de informare, educare si comunicare cu privire la teme care privesc sanatatea publica trebuie sa fie avizate de Ministerul Sanatatii Publice.

   (2) Societatea Romana de Radiodifuziune si Societatea Romana de Televiziune sunt obligate ca in cadrul grilelor de programe sa rezerve gratuit spatiul de emisie necesar promovarii campaniilor de informare, educare si comunicare referitoare la teme care privesc sanatatea publica.

   (3) In termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, Ministerul Sanatatii Publice sau, dupa caz, ministerele cu retea sanitara proprie, impreuna cu Societatea Romana de Radiodifuziune si Societatea Romana de Televiziune vor stabili, in baza unui protocol, modalitatile si spatiul acordat in grila de programe pentru promovarea campaniilor pe teme care privesc sanatatea publica.

 

   CAPITOLUL IX
  Dispozitii tranzitorii si finale

 

   Art. 43. - (1) In termen de 3 zile de la intrarea in vigoare a prezentului titlu, ministrul sanatatii publice va emite ordinul privind restructurarea actualelor directii de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti, precum si ordinul pentru aprobarea Normelor de organizare si functionare a inspectiei sanitare de stat.

   (2) In termenul prevazut la alin. (1), Ministerul Sanatatii Publice va elabora reglementarile legale privind organizarea si functionarea institutiilor prevazute la art. 13 si 14, pe care le va supune Guvernului spre aprobare.

   Art. 44. - (1) Prevederile prezentului titlu se aplica si ministerelor cu retea sanitara proprie.

   (2) La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Legea nr. 3/1978 privind asigurarea sanatatii populatiei, publicata in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 54 din 10 iulie 1978, cu modificarile ulterioare, Legea nr. 100/1998 privind asistenta de sanatate publica, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 204 din 1 iunie 1998, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si orice alte dispozitii contrare.

 

   TITLUL II
  Programele nationale de sanatate

 

   CAPITOLUL I
  Dispozitii generale

   (1) Programele nationale de sanatate reprezinta un ansamblu de actiuni multianuale, organizate in scopul evaluarii, prevenirii, tratamentului si controlului bolilor cu impact major asupra starii de sanatate a populatiei.

   Modificat de art.I pct.10 din OUG 93/2008

 

 

   Completat de art.I pct.1 din Legea 34/2007

 

 

  Modificat de art.I pct.10 din OUG 93/2008

   (3) Autoritatile de sanatate publica din ministerele cu retea sanitara proprie coordoneaza realizarea programelor de sanatate specifice ministerului, cu impact asupra sanatatii, in concordanta cu strategia Ministerului Sanatatii Publice.

   Art. 46. - Elaborarea programelor nationale de sanatate are la baza urmatoarele obiective:

   a) rezolvarea cu prioritate a problemelor de sanatate, in conformitate cu Strategia nationala de sanatate a Ministerului Sanatatii Publice;

   b) utilizarea eficienta a resurselor alocate pentru indeplinirea obiectivelor si indicatorilor aprobati;

   c) fundamentarea programelor pe nevoile populatiei, evidentiate din date obiective;

   d) asigurarea concordantei cu politicile, strategiile si recomandarile institutiilor si organizatiilor internationale in domeniu.

   Art. 47. - (1) Pentru proiectarea si realizarea programelor nationale de sanatate se infiinteaza Agentia Nationala pentru Programe de Sanatate, care functioneaza in structura Ministerului Sanatatii Publice, cu rang de directie.

   (2) Pentru realizarea atributiilor, Agentia Nationala pentru Programe de Sanatate colaboreaza cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, precum si cu alte institutii si organizatii guvernamentale si neguvernamentale.

     "Art. 48. - (1) Programele nationale de sanatate sunt elaborate si derulate in mod distinct sau in comun de Ministerul Sanatatii Publice si CNAS, dupa caz, si se finanteaza fie de la bugetul de stat si din venituri proprii ale Ministerului Sanatatii Publice, fie din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate si din transferuri de la bugetul de stat si din venituri proprii prin bugetul Ministerului Sanatatii Publice catre bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate. Programele nationale de sanatate se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Sanatatii Publice, inclusiv programele preluate, respectiv transferate, de la Ministerul Sanatatii Publice la CNAS."

  Modificat si inlocuit de art.I pct.1 din OUG 20/2007

 

 

    (12) Se autorizeaza ordonatorii principali de credite sa introduca modificarile corespunzatoare in anexele la bugetul Ministerului Sanatatii Publice si la bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate aprobate pe anul 2008."

   Modificat de art.I pct.11 din OUG 93/2008

   "(2) Hotararea Guvernului privind aprobarea programelor nationale de sanatate cuprinde obiectivele anuale, structura acestora, necesarul de resurse, precum si orice alte conditii si termene necesare derularii programelor."

     Modificat de art.I pct.3 din OUG 20/2007

    (3) Normele tehnice de realizare a programelor nationale de sanatate se aproba prin ordin al ministrului sanatatii publice, prin ordinul presedintelui CNAS sau, dupa caz, prin ordine comune."

   Modificat de art.I pct.2 din Legea 34/2007

 

 

      Completat de art.I pct.4 din OUG 20/2007

 

 

    (6) Medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale si altele asemenea, utilizate in unitatile sanitare cu paturi, pe perioada spitalizarii pentru tratamentul specific al bolnavilor, precum si pentru pacientii cuprinsi in programele nationale de sanatate nominalizate prin hotarare a Guvernului se achizitioneaza de catre acestea la un pret care nu poate depasi pretul de decontare aprobat prin ordin al ministrului sanatatii publice, in conditiile legii."

Completate de art.I pct.12 din OUG 93/2008

 

 

    (2) In intelesul prezentei legi, unitatile de specialitate sunt: unitati sanitare publice si private, institutii publice, furnizori de servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale autorizati si evaluati, aflati in relatie contractuala cu casele de asigurari de sanatate, precum si alte institutii si organizatii guvernamentale si neguvernamentale.

    (3) Unitatile de specialitate prevazute la alin. (2) pot angaja personal pentru derularea programelor nationale de sanatate ca actiuni multianuale pe toata perioada de derulare a acestora."

  Modificat de art.I pct.13 din OUG 93/2008

 

 

   CAPITOLUL II
  Atributii in realizarea programelor nationale de sanatate

  «Art. 50. - Ministerul Sanatatii Publice, ca autoritate centrala in domeniul asistentei de sanatate, asigura coordonarea tuturor programelor nationale de sanatate prin indeplinirea urmatoarelor atributii:

    a) aproba domeniile prioritare de actiune si strategia programelor nationale de sanatate pe termen scurt, mediu si lung;

    b) propune obiectivele anuale ale programelor nationale de sanatate si ale subprogramelor de sanatate, structura programelor nationale de sanatate si a subprogramelor de sanatate, necesarul de resurse financiare pentru realizarea programelor nationale de sanatate;

    c) aproba normele tehnice de implementare a programelor nationale de sanatate, dupa caz, impreuna cu CNAS;

   Modificat de art.I pct.3 din Legea 34/2007

 

 

 

  "d) propune Guvernului spre aprobare programele nationale de sanatate."

     Modificat de art.I pct.14 din OUG 93/2008

   Art. 51. - Agentia Nationala pentru Programe de Sanatate are urmatoarele atributii:

   a) propune spre aprobare ministrului sanatatii publice domeniile prioritare de actiune in structurarea programelor nationale de sanatate, pe baza evaluarii nevoilor reale ale populatiei si a problemelor de sanatate identificate;

   b) elaboreaza si propune spre aprobare ministrului sanatatii publice strategia programelor nationale de sanatate, de organizare si desfasurare a acestora;

   c) elaboreaza structura programelor si subprogramelor de sanatate, in colaborare cu directiile de specialitate din Ministerul Sanatatii Publice si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate;

   d) fundamenteaza necesarul de resurse financiare in raport cu obiectivele si activitatile cuprinse in programele de sanatate;

   e) elaboreaza si propune spre aprobare ministrului sanatatii publice norme tehnice de implementare si evaluare a programelor nationale de sanatate;

   f) evalueaza trimestrial si anual realizarea obiectivelor programelor nationale de sanatate si face propuneri pentru imbunatatirea acestora in scopul indeplinirii obiectivelor aprobate.

   "Art. 52. - CNAS asigura organizarea si monitorizarea programelor nationale de sanatate, aprobate prin hotarare a Guvernului, avand urmatoarele atributii:

 

    a) implementeaza si deruleaza programele nationale de sanatate, conform strategiei aprobate de Ministerul Sanatatii Publice;

    Modificat de art.I pct.3 din Legea 264/2007

    b) raspunde de asigurarea, urmarirea, evidentierea si controlul fondurilor alocate pentru derularea programelor nationale de sanatate, precum si de monitorizarea, controlul si analiza indicatorilor fizici si de eficienta, prin intermediul caselor de asigurari de sanatate, si raporteaza Ministerului Sanatatii Publice modul de utilizare a sumelor transferate din bugetul Ministerului Sanatatii Publice;

    c) transmite Agentiei Nationale pentru Programe de Sanatate, trimestrial, anual si ori de cate ori este nevoie, analiza modului in care au fost derulate programele nationale de sanatate."

     Modificat si inlocuit de art.I pct.3 din Legea 34/2007

   Art. 53. - (1) Programele nationale de sanatate sunt implementate si coordonate la nivel national de Agentia Nationala pentru Programe de Sanatate.

   (2) Coordonatorii regionali si locali din cadrul institutelor si centrelor de sanatate publica, respectiv din cadrul autoritatilor de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti, asigura implementarea si monitorizarea programelor nationale de sanatate la nivel regional, respectiv local.

 

   CAPITOLUL III
  Finantarea programelor nationale de sanatate

  "Art. 54. - (1) Finantarea programelor nationale de sanatate se realizeaza de la bugetul de stat, din veniturile proprii ale Ministerului Sanatatii Publice, bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, din transferuri de la bugetul de stat si din veniturile proprii, prin bugetul Ministerului Sanatatii Publice, catre bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, precum si din alte surse, inclusiv din donatii si sponsorizari, in conditiile legii."

  Modificat de art.I pct.15 din OUG 93/2008

   (2) Sumele alocate programelor nationale de sanatate sunt aprobate anual prin legea bugetului de stat.

   Art. 55. - (1) Sumele alocate pentru programele nationale de sanatate, respectiv pentru subprograme, sunt cuprinse in bugetele de venituri si cheltuieli ale unitatilor sanitare prin care acestea se deruleaza si se utilizeaza potrivit destinatiilor stabilite.

   (2) Sumele mentionate la alin. (1) vor fi publicate pe site-ul Ministerului Sanatatii Publice impreuna cu bugetul de venituri si cheltuieli si executia acestuia.

   Art. 56. - Unitatile care deruleaza programele nationale de sanatate, respectiv subprograme, au obligatia utilizarii fondurilor in limita bugetului alocat si potrivit destinatiei specificate, cu respectarea dispozitiilor legale, precum si obligatia gestionarii eficiente a mijloacelor materiale si banesti si a organizarii evidentei contabile a cheltuielilor pentru fiecare subprogram si pe subdiviziunile clasificatiei bugetare, atat pentru bugetul aprobat, cat si in executie.

   Art. 57. - Ministerul Sanatatii Publice, respectiv Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, asigura fondurile pentru finantarea programelor nationale de sanatate, respectiv a subprogramelor, pe baza cererilor fundamentate ale ordonatorilor de credite secundari si tertiari, care vor solicita finantarea in functie de realizarea indicatorilor.

 

   CAPITOLUL IV
  Dispozitii finale

   Art. 58. - In termen de 3 zile de la intrarea in vigoare a prezentului titlu, se aproba Regulamentul de organizare si functionare a Agentiei Nationale pentru Programe de Sanatate, prin ordin al ministrului sanatatii publice.

   TITLUL III
  Asistenta medicala primara

   CAPITOLUL I
  Dispozitii generale
 

   Art. 59. - (1) Obiectul prezentului titlu il constituie reglementarea domeniului asistentei medicale primare, asigurata prin serviciile de medicina de familie.

   (2) Termenul asistenta medicala primara defineste furnizarea ingrijirilor de sanatate cuprinzatoare, de prim-contact, indiferent de natura problemei de sanatate, in contextul unei relatii continue cu pacientii, in prezenta bolii sau in absenta acesteia.

   (3) Domeniul definit la alin. (2) face obiectul specialitatii medicina de familie.

   Art. 60. - In intelesul prezentului titlu, termenii si notiunile folosite au urmatoarea semnificatie:

   a) asistenta medicala primara - segmentul de asistenta medicala care furnizeaza ingrijiri ce intrunesc toate caracteristicile mentionate la art. 59 alin. (2) si avand ca furnizor specializat si de sine statator cabinetul de medicina de familie;

   b) medicina de familie - specialitatea medicala clinica, de practica publica autorizata, dobandita in conditiile legii;

   c) medicul specialist de medicina de familie - medicul care a obtinut specialitatea medicina de familie, in conditiile legii;

   "d) medic de medicina generala - titularul diplomei de medic, obtinuta anterior promotiei 2005, care nu a urmat pregatirea intr-o specialitate si care a dobandit drept de libera practica in baza prevederilor anterioare prezentei legi;

  Modificat de art.I pct.17 din OUG 93/2008

   e) medic de familie - medicul specialist de medicina de familie si, prin asimilare, medicul de medicina generala; acest termen nu constituie un titlu profesional;

  f) cabinet de medicina de familie - unitatea sanitara privata specializata in furnizarea de servicii medicale in asistenta medicala primara, organizata in conditiile legii. Prin exceptie, ministerele si institutiile cu retea sanitara proprie isi pot infiinta in structura cabinete de medicina de familie, ca unitati sanitare publice."

   Modificat de art.I pct.17 din OUG 93/2008

   g) grupul de practica - asocierea formala a doi sau mai multi medici de familie titulari de cabinete de medicina de familie, in vederea furnizarii de servicii si/sau a utilizarii in comun a unor resurse;

   h) patrimoniul de afectatiune profesionala - totalitatea bunurilor, drepturilor si obligatiilor medicului afectate scopului exercitarii profesiei sale, constituite ca o fractiune distincta a patrimoniului medicului, separata de gajul general al creditorilor acestuia;

   i) praxisul de medicina de familie - reuneste patrimoniul de afectatiune profesionala, infrastructura cabinetului, aflata in proprietatea sau in folosinta medicului, si clientela;

   j) episodul de ingrijire - totalitatea consultatiilor/interventiilor determinate de o problema de sanatate, din momentul aparitiei sale pana la remisiunea completa;

   k) serviciile de medicina de familie - serviciile furnizate de un cabinet de medicina de familie unei populatii desemnate;

   l) cabinete santinela - cabinete de medicina de familie care utilizeaza sisteme speciale de inregistrare continua a episoadelor de ingrijire la nivelul asistentei medicale primare, pentru populatiile deservite.

  "m) medic titular al cabinetului de medicina de familie - medicul detinator al patrimoniului de afectatiune profesionala sau al unei parti a acestuia."

  Completat de art.I pct.18 din OUG 93/2008

   CAPITOLUL II
  Medicul de familie

 

   Art. 61. - (1) Medicul de familie este furnizorul de ingrijiri de sanatate care coordoneaza si integreaza serviciile medicale furnizate pacientilor de catre el insusi sau de catre alti furnizori de servicii de sanatate.

   (2) Medicul de familie asigura accesul in sistemul sanitar pentru pacientii sai, la nivelurile de competenta cele mai adecvate nevoilor acestora.

   Art. 62. - Medicul de familie acorda ingrijiri persoanelor in contextul familiei si, respectiv, familiilor in cadrul comunitatii, fara discriminare.

   Art. 63. - Caracteristicile asistentei acordate de medicul de familie sunt urmatoarele:

   a) constituie punctul de prim-contact in cadrul sistemului de sanatate, oferind acces nediscriminatoriu pacientilor si ocupandu-se de toate problemele de sanatate ale acestora;

   b) foloseste eficient resursele sistemului de sanatate, coordonand asistenta medicala acordata pacientilor; colaboreaza cu ceilalti furnizori de servicii din asistenta medicala primara si asigura legatura cu celelalte specialitati;

   c) este orientata catre individ, familie si comunitate;

   d) se bazeaza pe comunicarea directa medic-pacient, care conduce in timp la stabilirea unei relatii interumane de incredere, in care pacientul devine un partener responsabil al medicului pentru mentinerea/restabilirea propriei sanatati;

   e) asigura continuitatea actului medical si a ingrijirilor determinate de nevoile pacientilor;

   f) rezolva problemele de sanatate acute si cronice ale pacientilor;

   g) promoveaza sanatatea si starea de bine a pacientilor prin interventii adecvate si eficiente;

   h) urmareste rezolvarea problemelor de sanatate ale comunitatii.

   Art. 64. - (1) Medicul de familie este competent din punct de vedere profesional sa furnizeze ingrijirile cuprinzatoare de care are nevoie o persoana.

   (2) Incepand cu promotia 2005 de absolventi licentiati ai institutiilor de invatamant superior medical, competentele profesionale in specialitatea medicina de familie se dobandesc numai prin rezidentiat.

   (3) Medicii de medicina generala prevazuti la art. 60 lit. d), care la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana furnizeaza servicii de asistenta medicala primara in sistemul asigurarilor sociale de sanatate, isi pot continua activitatea in aceleasi conditii si dupa aceasta data.

   Art. 65. - Pentru medicii de medicina generala cu drept de libera practica, care la data intrarii in vigoare a prezentei legi nu sunt confirmati rezidenti in specialitatea medicina de familie, dar furnizeaza in regim salarial sau independent servicii de medicina de familie in cabinete acreditate in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate, sau care au intrerupt temporar, in conditiile legii, exercitarea profesiei, vor fi organizate modalitati flexibile de formare in specialitatea medicina de familie.

   CAPITOLUL III
  Cabinetul de medicina de familie

 

   Art. 66. - Asistenta medicala primara se desfasoara in cabinete de medicina de familie infiintate in conditiile legii.

   Art. 67. - Asistenta medicala primara se poate asigura prin practica individuala a medicilor de familie sau prin diferite forme de asociere a cabinetelor in grupuri de practica, in locatii comune sau prin integrarea functionala a unor cabinete cu locatii distincte.

   Art. 68. - Activitatea cabinetelor de medicina de familie se desfasoara prin medicii titulari, personalul angajat si colaboratorii externi.

  "Art. 69. - (1) Infiintarea unui nou cabinet de medicina de familie intr-o localitate se realizeaza in conformitate cu prevederile legale. Metodologia se stabileste prin norme aprobate prin ordin al ministrului sanatatii publice.

    (2) Contractarea si decontarea serviciilor de medicina de familie de catre casele de asigurari de sanatate judetene si a municipiului Bucuresti, Casa Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti, precum si Casa Asigurarilor de Sanatate a Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului pana la reorganizarea acesteia, se face pentru medicii prevazuti la art. 60 lit. d) aflati la data de 1 ianuarie 2007 in relatie contractuala cu acestea, precum si pentru medicii specialisti de medicina de familie. De aceste prevederi beneficiaza si medicii specialisti de medicina de familie, precum si titularii certificatului de drept castigat de medic generalist, eliberat de un stat membru, in cazul carora s-au aplicat prevederile art. 388-390 sau care se afla in situatia prevazuta la art. 397.

    (3) Preluarea activitatii unui praxis existent de catre un alt medic de familie, in conditiile incetarii activitatii medicului titular, se face prin transmiterea patrimoniului de afectatiune profesionala detinut catre medicul care preia praxisul. Noul detinator va aduce la cunostinta autoritatilor de sanatate publica teritoriale, caselor de asigurari de sanatate, respectiv pacientilor, preluarea praxisului. Criteriile si metodologia de preluare se stabilesc prin norme aprobate prin ordin al ministrului sanatatii publice."

   Modificat de art.I pct.19 din OUG 93/2008

 

 

    (2) In baza dispozitiilor alin. (1), autoritatile administratiei publice locale pot incheia cu reprezentantul legal al cabinetului de medicina de familie un contract civil in care sa se consemneze drepturile si obligatiile partilor."

     Completat de art.I pct.20 din OUG 93/2008

   Art. 70. - (1) Un medic de familie poate fi titularul unui singur cabinet.

   (2) Cabinetele de medicina de familie acreditate pot deschide puncte de lucru. Criteriile si metodologia vor fi precizate in normele prevazute la art. 69 alin. (1).

  CAPITOLUL IV
  Serviciile furnizate in cadrul asistentei medicale primare

   Art. 71. - Cabinetul de medicina de familie furnizeaza servicii medicale catre pacientii:

   a) asigurati, inscrisi pe lista proprie sau a altor cabinete;

   b) neasigurati.

   Art. 72. - Cabinetul de medicina de familie poate desfasura urmatoarele activitati:

   a) interventii de prima necesitate in urgentele medico-chirurgicale;

   b) activitati de medicina preventiva;

   c) activitati medicale curative;

   d) activitati de ingrijire la domiciliu;

   e) activitati de ingrijiri paliative;

   f) activitati de consiliere;

   g) alte activitati medicale, in conformitate cu atestatele de studii complementare;

   h) activitati de invatamant in specialitatea medicina de familie, in cabinetele medicilor instructori formatori;

   i) activitati de cercetare stiintifica;

   j) activitati de suport.

   Art. 73. - Activitatile medicale se pot desfasura la sediul cabinetului, la domiciliul pacientilor, in centrele de permanenta, in alte locatii special amenajate si autorizate sau la locul solicitarii, in cazul interventiilor de prima necesitate in urgentele medico-chirurgicale ori in caz de risc epidemiologic.

   Art. 74. - Cabinetul de medicina de familie poate oferi servicii medicale esentiale, servicii medicale extinse si servicii medicale aditionale.

   Art. 75. - (1) Serviciile medicale esentiale sunt acele servicii, definitorii pentru domeniul de competenta al asistentei medicale primare, care sunt oferite de toti medicii de familie in cadrul consultatiei medicale.

   (2) Serviciile prevazute la alin. (1) sunt urmatoarele:

   a) interventii de prima necesitate in urgentele medico-chirurgicale;

   b) asistenta curenta a solicitarilor acute;

   c) monitorizarea bolilor cronice, care cuprinde: supraveghere medicala activa pentru cele mai frecvente boli cronice, prescriptii de tratament medicamentos si/sau igieno-dietetic, coordonarea evaluarilor periodice efectuate de catre medici de alta specialitate decat cea de medicina de familie;

   d) servicii medicale preventive, precum: imunizari, monitorizarea evolutiei sarcinii si lauziei, depistare activa a riscului de imbolnavire pentru afectiuni selectionate conform dovezilor stiintifice, supraveghere medicala activa, la adulti si copii asimptomatici cu risc normal sau ridicat, pe grupe de varsta si sex.

   Art. 76. - Serviciile medicale extinse sunt acele servicii care pot fi furnizate la nivelul asistentei medicale primare in mod optional si/sau in anumite conditii de organizare, precum:

   a) servicii speciale de consiliere;

   b) planificare familiala;

   c) unele proceduri de mica chirurgie;

   d) servicii medico-sociale: ingrijiri la domiciliu, ingrijiri terminale.

   Art. 77. - Serviciile medicale aditionale reprezinta manopere si tehnici insusite de medicii practicieni, certificate prin atestate de studii complementare si/sau care necesita dotari speciale.

   Art. 78. - (1) Colectarea si transmiterea de date pentru supravegherea bolilor comunicabile se realizeaza prin sisteme informationale de rutina, care cuprind un set minimal de date, intr-un format unic, obligatoriu a fi transmise de catre toti furnizorii de servicii medicale si al caror continut, metodologie de colectare si raportare se stabilesc prin hotarare a Guvernului.

   (2) Supravegherea epidemiologica detaliata si colectarea de date privind utilizarea serviciilor medicale de catre pacienti reprezinta un serviciu distinct si se realizeaza prin cabinetele santinela. Acestea pot contracta servicii cu institutiile interesate.

   Art. 79. - Cabinetele de medicina de familie in care isi desfasoara activitatea medici formatori de medicina de familie pot oferi prestatii de formare medicala, in cadrul colaborarii cu institutii de invatamant superior medical sau cu organizatii acreditate ca furnizori de educatie medicala continua, precum si activitati de cercetare, conform dispozitiilor legale in vigoare.

 

   CAPITOLUL V
  Finantarea medicinei de familie

   Art. 80. - Cabinetul de medicina de familie poate realiza venituri din:

 

   a) contracte incheiate cu casele de asigurari de sanatate din cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate, in conditiile Contractului-cadru;

    b) contracte incheiate cu autoritatile teritoriale de sanatate publica, pentru servicii de planificare familiala, servicii speciale de consiliere, servicii de ingrijiri medicale la domiciliu in faza terminala si postspitalicesti;

Modificat de pct. 11 din OUG. 72/2006

   c) contracte incheiate cu societatile de asigurari private de sanatate;

   d) contracte incheiate cu autoritatile teritoriale de sanatate publica pentru servicii furnizate in cadrul unor programe nationale de sanatate publica;

Modificat de pct. 11 din OUG. 72/2006

   e) contracte incheiate cu autoritatile teritoriale de sanatate publica, pentru servicii de medicina comunitara;

   f) contracte incheiate cu terti, pentru servicii aferente unor competente suplimentare;

   g) plata directa de la consumatori, pentru serviciile necontractate cu terti platitori;

   h) coplata aferenta unor activitati medicale;

   i) contracte de cercetare;

   j) contracte pentru activitatea didactica in educatia universitara si postuniversitara;

   k) donatii, sponsorizari;

   l) alte surse, conform dispozitiilor legale, inclusiv din valorificarea aparaturii proprii, uzata fizic sau moral.

   Art. 81. - Sumele alocate pentru finantarea asistentei medicale primare se stabilesc pe baza obiectivelor politicii nationale de sanatate publica.

Modificat de pct. 12 din OUG. 72/2006

 

 

    (2) Ministerul Sanatatii Publice aloca sumele prevazute la alin. (1) sub forma de transferuri prin autoritatile de sanatate publica judetene catre autoritatile administratiei publice locale."

  Completat de art.I pct.21 din OUG 93/2008

   CAPITOLUL VI
  Rolul si obligatiile asistentei medicale primare in sistemul sanitar

   Art. 82. - In procesul de furnizare de servicii cabinetele medicilor de familie colaboreaza cu toate celelalte specialitati medicale, cu respectarea specificului specialitatii si asigurarea transmiterii reciproce a tuturor datelor relevante cu privire la starea pacientului.

   Art. 83. - Obligatiile personalului si cabinetelor de medicina de familie se reglementeaza prin acte normative, dupa cum urmeaza:

   a) obligatiile de etica si deontologie profesionala - prin legile si codurile de deontologie profesionala care guverneaza exercitarea profesiilor reglementate in sistemul sanitar;

   b) obligatiile privind sanatatea publica - conform reglementarilor legale in vigoare si dispozitiilor autoritatilor de sanatate publica;

   c) obligatiile fata de sistemul asigurarilor sociale de sanatate - prin contractul-cadru, normele anuale de aplicare si contractele cu casele de asigurari;

   d) obligatiile privind relatiile de munca - prin contractul de munca anual la nivel de ramura sanitara si contractele individuale/colective de munca ale angajatilor, precum si prin alte prevederi legale speciale;

   e) obligatiile fata de pacienti - prin indeplinirea prevederilor specifice din actele normative prevazute la lit. a) si c), precum si din legislatia privind drepturile pacientului;

   f) obligatiile privind managementul evidentei medicale primare si a informatiei medicale gestionate - prin reglementarile legale in vigoare;

   g) obligatiile privind protectia mediului si gestionarea deseurilor rezultate din activitatea medicala - prin reglementarile legale in vigoare;

   h) obligatia de educatie/formare continua si de dezvoltare profesionala a resursei umane din asistenta medicala primara - prin reglementarile legale in vigoare.

   CAPITOLUL VII
  Dispozitii finale

 

   Art. 84. - In termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentului titlu, Ministerul Sanatatii Publice va elabora norme metodologice de aplicare a prezentului titlu, aprobate prin hotarare a Guvernului.

   Art. 85. - La data intrarii in vigoare a prezentului titlu, orice dispozitie contrara prevederilor prezentei legi se abroga.

 

   TITLUL IV
  Sistemul national de asistenta medicala de urgenta
si de prim ajutor calificat

 

   CAPITOLUL I
  Dispozitii generale

   SECTIUNEA 1
  Definitii

   Art. 86. - (1) In intelesul prezentului titlu, in sistemul national de servicii medicale de urgenta si de prim ajutor calificat, termenii si notiunile folosite au urmatoarea semnificatie:

   a) Sistemul national de servicii medicale de urgenta si prim ajutor calificat - ansamblul de structuri, forte, mecanisme si relatii, organizate dupa aceleasi principii si reguli, care utilizeaza proceduri integrate de management specializat si/sau calificat;

   b) asistenta publica integrata de urgenta - asistenta asigurata de institutiile publice de stat aflate in structurile Ministerului Sanatatii Publice, Ministerului Administratiei si Internelor si/sau in structura autoritatilor publice locale, precum si de Serviciul de Telecomunicatii Speciale prin Directia pentru apel unic de urgenta 1-1-2. Ea include ansamblul de masuri si activitati cu caracter logistic, tehnic si medical, destinate in principal salvarii si pastrarii vietii;

   c) asistenta medicala privata de urgenta - ansamblul de masuri si activitati cu caracter logistic si medical, avand ca scop principal salvarea si pastrarea vietii, asigurata de serviciile private de urgenta apartinand unor organizatii nonguvernamentale, care functioneaza in scop umanitar, nonprofit, sau unor firme, asociatii ori persoane fizice, care functioneaza in scop comercial;

   d) asistenta medicala de urgenta - ansamblul de masuri diagnostice si terapeutice intreprinse de catre personal medical calificat. Ea poate fi acordata la diferite niveluri de catre medici si asistenti medicali cu diferite grade de pregatire;

   e) urgenta medicala - accidentarea sau imbolnavirea acuta, care necesita acordarea primului ajutor calificat si/sau a asistentei medicale de urgenta, la unul sau mai multe niveluri de competenta, dupa caz. Ea poate fi urgenta cu pericol vital, unde este necesara/sunt necesare una sau mai multe resurse de interventie in faza prespitaliceasca, continuand ingrijirile intr-un spital local, judetean ori regional, sau urgenta fara pericol vital, unde ingrijirile pot fi efectuate, dupa caz, cu sau fara utilizarea unor resurse prespitalicesti, la un centru ori cabinet medical autorizat sau, dupa caz, la un spital;

   f) pacient critic - pacientul cu functiile vitale instabile sau cu afectiuni care pot avea complicatii ireversibile si care necesita interventie medicala de urgenta sau ingrijiri intr-o sectie de terapie intensiva generala sau specializata;

   g) primul ajutor de baza - efectuarea unor actiuni salvatoare de viata unor persoane care au suferit o accidentare sau imbolnavire acuta, de catre persoane fara pregatire medicala, fara utilizarea unor echipamente specifice acestui scop. Primul ajutor de baza se acorda de orice persoana instruita in acest sens sau de persoane fara instruire, la indicatiile personalului din dispeceratele de urgenta;

   h) primul ajutor calificat - efectuarea unor actiuni salvatoare de viata unor persoane care au suferit o accidentare sau imbolnavire acuta, de catre personal paramedical care a urmat cursuri speciale de formare si care are in dotare echipamentele specifice acestui scop, inclusiv defibrilatoare semiautomate, functionand sub forma de echipe de prim ajutor intr-un cadru institutionalizat;

   i) defibrilator semiautomat - defibrilatorul care are drept caracteristici minime efectuarea analizei ritmului cardiac intr-un mod automat sau in urma apasarii unui buton de catre salvator, alegerea energiei socului in vederea defibrilarii in mod automat, incarcarea la nivelul energiei necesare pentru defibrilare in mod automat, urmand ca declansarea socului sa se efectueze de catre salvator, la comanda verbala si/sau scrisa a defibrilatorului;

   j) spital local/centru local de urgenta - spitalul la nivelul unui municipiu, al unui oras, respectiv centru de permanenta, cu competentele si resursele umane si materiale necesare rezolvarii unei parti din urgentele locale, urmand ca urgentele ce nu pot fi rezolvate definitiv sa fie stabilizate si transferate catre spitalul judetean sau direct catre spitalul regional, dupa caz, in conformitate cu protocoalele in vigoare;

   k) spital judetean de urgenta - spitalul aflat in resedinta unui judet, care detine competentele si resursele umane si materiale in vederea asigurarii ingrijirilor medicale definitive de urgenta pentru majoritatea cazurilor care provin din judetul respectiv si care nu pot fi tratate definitiv la nivel local, in spitalele municipale sau orasenesti ori in centrele de permanenta, in conformitate cu protocoalele in vigoare;

   l) spital regional de urgenta - spitalul clinic judetean cu competente interjudetene, care detine competentele si resursele umane si materiale suplimentare necesare in vederea asigurarii ingrijirilor medicale definitive pentru cazurile medicale complexe, mai ales in cazul urgentelor si al pacientilor aflati in stare critica, pentru toate cazurile ce nu pot fi rezolvate local, in spitalele municipale si orasenesti, la nivelul judetului respectiv, precum si pentru toate cazurile din judetele arondate, ce nu pot fi rezolvate definitiv la nivelul spitalelor judetene din cauza lipsei de resurse materiale si/sau umane ori din cauza complexitatii cazului, in conformitate cu protocoalele in vigoare. Spitalul regional de urgenta indeplineste rolul spitalului judetean de urgenta in judetul in care se afla;

   m) serviciul de ambulanta judetean, respectiv al municipiului Bucuresti - unitatile sanitare publice de importanta strategica, cu personalitate juridica, aflate in coordonarea departamentului de specialitate din Ministerul Sanatatii Publice si a autoritatilor de sanatate publica judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, avand in structura lor un compartiment pentru asistenta medicala de urgenta si transport medical asistat, cu echipaje medicale de urgenta, cu sau fara medic, si un compartiment pentru consultatii medicale de urgenta la domiciliu si transport sanitar neasistat. Compartimentul pentru asistenta medicala de urgenta functioneaza in regim de lucru continuu, in asteptarea solicitarilor de asistenta medicala de urgenta;

   n) transport medical asistat - transportul de urgenta al pacientilor care necesita monitorizare si ingrijiri medicale pe durata transportului, asigurate de medic sau asistent medical, utilizand ambulante tip B sau C;

   o) transport sanitar neasistat - transportul pacientilor care nu se afla in stare critica si nu necesita monitorizare si ingrijiri medicale speciale pe durata transportului. Transportul sanitar neasistat se efectueaza cu ambulante tip A1 sau A2, precum si cu alte tipuri de autovehicule decat ambulantele tip B si C, aflate in dotarea serviciilor de ambulanta;

   p) ambulanta tip C - ambulanta destinata interventiei medicale de urgenta la cel mai inalt nivel si transportului medical asistat al pacientului critic, fiind dotata cu echipamente, materiale si medicamente de terapie intensiva. Echipajul ambulantei tip C este condus obligatoriu de un medic special pregatit, iar vehiculul este astfel construit incat sa permita accesul la pacientul aflat in vehicul din toate partile, targa fiind amplasata in mijloc, cu posibilitatea mutarii acesteia la dreapta si la stanga si ridicarii ei la o inaltime care sa permita acordarea asistentei medicale de urgenta in mod corespunzator. Ambulantele de transport al nou-nascutilor aflati in stare critica fac parte din categoria ambulantelor tip C;

   q) ambulanta tip B - ambulanta destinata interventiei de urgenta si transportului medical asistat al pacientilor. Ea poate fi, dupa caz, utilizata in acordarea primului ajutor calificat sau in acordarea asistentei medicale de urgenta. Dotarea ambulantei tip B este formata din echipamente si materiale sanitare care includ, dupa caz, un defibrilator semiautomat sau un defibrilator manual si medicamentele necesare resuscitarii si acordarii asistentei medicale de urgenta;

   r) ambulanta tip A1 - ambulanta destinata transportului sanitar neasistat al unui singur pacient, fiind dotata cu echipamentele si materialele minime necesare acordarii primului ajutor in caz de nevoie;

   s) ambulanta tip A2 - ambulanta destinata transportului sanitar neasistat al unuia sau al mai multor pacienti pe targa si/sau scaune, fiind dotata cu echipamentele si materialele minime necesare acordarii primului ajutor in caz de nevoie;

   t) Serviciul mobil de urgenta, reanimare si descarcerare (SMURD) - unitatea de interventie publica integrata, de importanta strategica, fara personalitate juridica, avand in structura sa echipe integrate de reanimare, specializate in acordarea asistentei medicale si tehnice de urgenta, precum si echipe cu personal paramedical, specializat in acordarea primului ajutor calificat. SMURD functioneaza in cadrul inspectoratelor pentru situatii de urgenta, avand ca operator aerian structurile de aviatie ale Ministerului Administratiei si Internelor, in colaborare cu spitalele judetene, regionale si cu autoritatile publice locale;

   u) unitate de primire a urgentelor (UPU) - sectia sau sectia clinica aflata in structura unui spital judetean, regional sau in structura spitalelor apartinand ministerelor si institutiilor cu retele sanitare proprii, cu personal propriu, special pregatit, destinata triajului, evaluarii si tratamentului de urgenta al pacientilor cu afectiuni acute, care se prezinta la spital spontan sau care sunt transportati de ambulante;

   v) compartiment de primire a urgentelor (CPU) - sectia aflata in structura unui spital orasenesc, municipal sau in structura spitalelor apartinand ministerelor si institutiilor cu retele sanitare proprii, cu personal propriu, special pregatit, destinata triajului, evaluarii si tratamentului de urgenta al pacientilor cu afectiuni acute, care se prezinta la spital spontan sau care sunt transportati de ambulante;

   w) Sistemul national unic pentru apeluri de urgenta - 1-1-2 - ansamblul integrat de puncte publice de acces al cetateanului la sistemul public de urgenta prin care este activat raspunsul adecvat de urgenta. Punctul public de acces este realizat prin integrarea centrului unic de apel de urgenta si a dispeceratelor serviciilor publice specializate de interventie;

   x) centrul unic de apel de urgenta - structura specializata de preluare si transfer al apelurilor de urgenta primite la numarul unic de apel 1-1-2 si la numarul de apel 961 redirectionat catre 1-1-2 pana la transformarea acestuia in numar comercial la dispozitia serviciilor de ambulanta judetene si al municipiului Bucuresti;

   y) dispecerat medical de urgenta - structura specializata de preluare si tratare a apelurilor de urgenta cu caracter medical, primite prin centrul unic de apel de urgenta sau la un numar propriu, in cazul serviciilor private de ambulanta. Dispeceratele medicale de urgenta sunt coordonate de personal cu pregatire medicala superioara, in serviciu permanent;

   z) dispeceratul integrat de urgenta - structura specializata care, pe langa preluarea apelului la numarul de urgenta, asigura alarmarea si coordonarea echipajelor de interventie ale tuturor serviciilor specializate de interventie, cu caracter medical si nemedical, din aceeasi locatie fizica. Coordonarea se face de catre personal special pregatit, avand un coordonator medical cu studii superioare din cadrul serviciului de ambulanta sau SMURD, in serviciu permanent.

   (2) In intelesul prezentului titlu, in sistemul national de servicii medicale de urgenta si de prim ajutor calificat, termenii si notiunile folosite au urmatoarea semnificatie:

   a) centre de expertiza si coordonare medicala la distanta - centrele aflate in structura unor dispecerate medicale sau in structura unor centre de apel unic 1-1-2, destinate furnizarii de informatii de specialitate specifice necesare echipajelor de urgenta din teren si/sau spitalelor de urgenta, precum si coordonarii la distanta a echipajelor de prim ajutor calificat, pe baza informatiilor primite telefonic de la membrii echipajelor sau pe baza informatiilor si a datelor primite prin sistemele telemedicale de transmisie de date;

   b) misiuni de salvare aeriana - interventii primare sau secundare ce se desfasoara utilizand aeronave special dotate, respectand standardele in vigoare, in vederea salvarii unei/unor vieti aflate in pericol din cauza unei accidentari sau imbolnaviri acute ori care se afla intr-un mediu ostil vietii;

   c) misiuni de ambulanta aeriana - transporturi sanitare, planificate in prealabil, in care starea pacientului sau a pacientilor nu impune efectuarea unei misiuni de salvare aeriana. Misiunile de ambulanta aeriana pot include si cazurile critice transportate pe distante lungi, ce nu pot fi efectuate decat cu avionul sanitar;

   d) misiuni de salvare navala - misiuni primare sau secundare care se desfasoara in zone accesibile mai rapid sau numai prin utilizarea de ambarcatiuni special dotate, respectand standardele in vigoare, in vederea salvarii persoanelor aflate in pericol din cauza unei accidentari sau imbolnaviri acute;

   e) consultatia de urgenta la domiciliu - asistenta medicala de urgenta acordata de compartimentul de consultatii si transport sanitar neasistat al serviciilor de ambulanta, in colaborare cu medicii de familie, cazurilor medicale de urgenta care nu pun viata pacientului in pericol imediat si care, cel mai probabil, nu necesita transportul la o unitate sanitara;

   f) personal paramedical - personalul fara pregatire medicala, instruit special la diferite niveluri in acordarea primului ajutor calificat, utilizand echipamente specifice, inclusiv defibrilatoarele semiautomate externe, activand in echipe, intr-un cadru institutionalizat;

   g) ambulantierul - personal fara pregatire medicala care a absolvit cursurile de ambulantieri, autorizate de Ministerul Sanatatii Publice, pentru a activa in cadrul serviciilor de ambulanta;

   h) accident colectiv - evenimentul care implica un numar de victime, care necesita declansarea unui plan special de interventie utilizand forte de interventie suplimentare fata de cele aflate de garda la momentul respectiv. Numarul victimelor pentru care este necesara declansarea unui plan special de interventie difera de la caz la caz, luandu-se in considerare resursele umane si materiale de interventie disponibile in zona in care are loc accidentul.

  "(3) Functiile de medic-sef UPU, medic-sef UPU - SMURD sau medic sef CPU pot fi ocupate de medici cu o vechime de cel putin 5 ani in specialitate. Prin exceptie, in perioada 2008-2010 aceste functii pot fi ocupate si de medici cu o vechime de cel putin 3 ani in specialitate."

  Completat de art.I pct.22 din

OUG 93/2008

   SECTIUNEA a 2-a
  Primul ajutor de baza si primul ajutor calificat

   Art. 87. - (1) Acordarea primului ajutor de baza, fara echipamente specifice, se efectueaza de orice persoana instruita in acest sens sau de persoane fara instruire prealabila actionand la indicatiile personalului specializat din cadrul dispeceratelor medicale de urgenta sau al serviciilor de urgenta prespitaliceasca de tip SMURD si serviciului de ambulanta judetean sau al municipiului Bucuresti, avand ca scop prevenirea complicatiilor si salvarea vietii pana la sosirea unui echipaj de interventie.

   (2) Fiecare cetatean are obligatia sa anunte direct sau sa se asigure ca un caz de urgenta a fost anuntat deja, la numarul 1-1-2, inainte sau concomitent cu acordarea primului ajutor, fiind obligat sa respecte indicatiile specializate oferite de personalul dispeceratului de urgenta.

   (3) Acordarea primului ajutor calificat se efectueaza in regim public, este o datorie a statului si un drept al cetateanului si nu poate fi efectuata in scop comercial.

   (4) Primul ajutor calificat se acorda intr-un cadru institutionalizat, de echipe aflate sub coordonarea inspectoratelor pentru situatii de urgenta, in colaborare cu autoritatile publice locale si structurile Ministerului Sanatatii Publice.

   (5) Echipele de prim ajutor calificat vor fi dotate cu echipamente specifice, inclusiv pentru defibrilare semiautomata.

   (6) Personalul din cadrul echipajelor de prim ajutor calificat si ambulantierii vor fi formati si autorizati in utilizarea defibrilatoarelor semiautomate.

   (7) Echipele de prim ajutor pot opera utilizand ambulante tip B, conform normelor si standardelor nationale si europene in vigoare, si autospeciale de interventie fara capacitate de transport pacient, dotate cu echipamentele specifice, inclusiv defibrilatoare semiautomate.

   (8) Acordarea primului ajutor calificat este organizata astfel incat timpul maxim de sosire la locul interventiei de la apelul de urgenta sa nu depaseasca:

   a) 8 minute, pentru echipajele de prim ajutor calificat, in zonele urbane, la cel putin 90% din cazurile de urgenta;

   b) 12 minute, pentru echipajele de prim ajutor calificat, in zonele rurale, la cel putin 75% din cazurile de urgenta.

   (9) Organizatiile nonguvernamentale si cele nonprofit pot participa in aceasta activitate, pe baza unor protocoale de colaborare cu inspectoratele pentru situatii de urgenta si cu autoritatile publice locale.

   (10) Salvamontul, Salvamarul, Jandarmeria montana, Unitatea Speciala de Interventie in Situatii de Urgenta din subordinea Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta si alte institutii publice similare pot avea personal instruit in primul ajutor calificat, care actioneaza in cadrul misiunilor specifice de salvare asigurate de aceste institutii.

   Art. 88. - (1) Persoanele fara pregatire medicala care acorda primul ajutor de baza in mod voluntar, pe baza indicatiilor furnizate de un dispecerat medical sau a unor cunostinte in domeniul primului ajutor de baza, actionand cu buna-credinta si cu intentia de a salva viata sau sanatatea unei persoane, nu raspund penal sau civil.

   (2) Personalul paramedical nu raspunde penal ori civil, dupa caz, daca se constata, potrivit legii, indeplinirea de catre acesta, cu buna-credinta, a oricarui act in legatura cu acordarea primului ajutor calificat, cu respectarea competentei acordate, protocoalelor si procedurilor stabilite in conditiile legii.

   Art. 89. - (1) Personalul paramedical care activeaza in cadrul echipajelor de prim ajutor calificat este pregatit in institutiile de invatamant si in centrele de formare specializate aflate in structura Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta si/sau in alte centre de formare autorizate si acreditate aflate in structura institutiilor publice care detin echipaje de prim ajutor calificat conform prezentei legi.

   (2) Formarea personalului specializat in acordarea primului ajutor calificat se va efectua pe baza unui program aprobat de inspectorul general al Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta, acreditat si autorizat de Ministerul Sanatatii Publice si Ministerul Educatiei si Cercetarii. Acesta include conditiile de certificare si recertificare a personalului, precum si necesitatile de formare continua.

   Art. 90. - Finantarea activitatii echipajelor de prim ajutor calificat si dotarea acestora se fac de la bugetul de stat, bugetul autoritatilor publice locale si din alte resurse financiare prevazute in lege, inclusiv sponsorizari si donatii.

 

   SECTIUNEA a 3-a
  Asistenta medicala publica de urgenta

 

   Art. 91. - (1) Asistenta medicala publica de urgenta in faza prespitaliceasca este asigurata de serviciile de ambulanta judetene si de cel al municipiului Bucuresti, precum si de echipajele integrate ale Serviciilor mobile de urgenta, reanimare si descarcerare (SMURD), aflate in structura inspectoratelor pentru situatii de urgenta, a autoritatilor publice locale si a spitalelor judetene si regionale.

   (2) Personalul medical, precum si personalul nemedical - ambulantieri, pompieri si conducatori auto - din cadrul echipajelor care participa la acordarea asistentei medicale publice de urgenta in faza prespitaliceasca vor fi pregatite in centre de formare acreditate si autorizate de Ministerul Sanatatii Publice.

   (3) Personalul din cadrul centrelor de apel unic de urgenta 1-1-2, precum si din cadrul dispeceratelor medicale va fi special pregatit in centre de formare acreditate si autorizate de Ministerul Sanatatii Publice, Ministerul Administratiei si Internelor si Serviciul de Telecomunicatii Speciale.

   (4) Centrele de apel unic de urgenta 1-1-2 si dispeceratele medicale pot avea in structura lor centre de expertiza regionale, in vederea furnizarii unor informatii specifice, precum si in vederea coordonarii la distanta a activitatii echipajelor de prim ajutor calificat aflate in misiune, pe baza informatiilor obtinute telefonic sau prin sisteme de transmisie de date.

   (5) Asistenta medicala publica de urgenta in faza prespitaliceasca se va acorda utilizand ambulante tip B si C, construite si dotate conform standardelor si normelor europene in vigoare. In acordarea asistentei medicale publice de urgenta se pot utiliza si autospeciale de transport echipaj medical, fara capacitate de transport pacient, nave, aeronave, precum si alte mijloace autorizate de Ministerul Sanatatii Publice.

   (6) Asistentii medicali din cadrul echipajelor de urgenta prespitaliceasca vor fi instruiti si autorizati in utilizarea defibrilatoarelor semiautomate, iar medicii vor fi unicii autorizati in utilizarea defibrilatoarelor manuale.

   (7) Asistenta medicala publica de urgenta in faza spitaliceasca este asigurata de spitalele orasenesti, municipale, judetene si regionale aflate in structura Ministerului Sanatatii Publice si/sau a autoritatilor publice locale.

   Art. 92. - (1) Acordarea asistentei medicale publice de urgenta, la toate nivelurile ei, este o datorie a statului si un drept al cetateanului. Aceasta va include si misiunile de salvare aeriana si navala.

   (2) Acordarea asistentei medicale publice de urgenta nu poate avea un scop comercial.

   (3) Asistenta medicala de urgenta in prespital va fi organizata astfel incat timpul maxim de sosire la locul interventiei de la apelul de urgenta sa nu depaseasca:

   a) 15 minute, pentru echipajele de urgenta sau de terapie intensiva, in zonele urbane, la cel putin 90% din cazurile de urgenta;

   b) 20 de minute, pentru echipajele de urgenta sau de terapie intensiva, in zonele rurale, la cel putin 75% din cazurile de urgenta.

   Art. 93. - (1) Finantarea acordarii asistentei medicale publice de urgenta se face de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sanatatii Publice si bugetul Ministerului Administratiei si Internelor, din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, din bugetul autoritatilor publice locale, precum si din alte surse prevazute prin lege, inclusiv donatii si sponsorizari.

   "(11) Din bugetul Ministerului Sanatatii Publice, respectiv din fondurile alocate de la bugetul de stat si din veniturile proprii, se asigura serviciilor publice de ambulanta cheltuielile aferente medicamentelor si materialelor sanitare necesare interventiilor de urgenta, precum si cheltuielile aferente asigurarii mijloacelor de interventie operationale din dotare."

  Completat de art.I pct.23 din OUG 93/2008

   (2) Donatiile si sponsorizarile catre serviciile publice de urgenta nu pot fi efectuate in vederea obtinerii unor privilegii care duc la discriminare in acordarea asistentei de urgenta, cum ar fi: asigurarea asistentei medicale de urgenta sau a primului ajutor calificat in mod preferential donatorului, sponsorului sau altor persoane.

   (3) Serviciile medicale publice de urgenta pot achizitiona echipamente, autospeciale si alte mijloace de interventie direct, in sistem leasing sau contractand credite avand ca sursa de finantare veniturile proprii si/sau bugetul de stat, precum si alte surse prevazute de lege, inclusiv donatii si sponsorizari.

   (4) In cadrul sumelor alocate de la bugetul de stat potrivit alin. (1), Ministerul Sanatatii Publice va asigura in cadrul programelor de sanatate fonduri pentru spitalele regionale de urgenta si spitalele judetene de urgenta de grad II, pentru ingrijirea cazurilor critice ale caror costuri nu pot fi acoperite din fondurile obtinute pe baza contractelor cu casele de asigurari de sanatate.

   (5) Unitatile si compartimentele de primire a urgentelor din cadrul spitalelor de urgenta sunt finantate in mod distinct cu sumele necesare acordarii asistentei medicale de urgenta sub forma unui procent calculat din veniturile obtinute de spitalul in structura caruia se afla, in baza contractelor incheiate cu casele de asigurari de sanatate, luandu-se in considerare numarul total al pacientilor, procentul cazurilor critice si nivelul de competenta al personalului care activeaza in UPU sau CPU. Stabilirea procentului se face prin normele de aplicare a prezentului titlu.

    (5) Unitatile si compartimentele de primire a urgentelor din cadrul spitalelor de urgenta sunt finantate din bugetul de stat si din venituri proprii ale Ministerului Sanatatii Publice cu sumele aferente cheltuielilor de personal si cheltuielilor cu medicamentele si materialele sanitare. Sumele aferente acestor cheltuieli sunt prevazute in mod distinct in bugetul spitalului.
Modificat de pct. 13 din OUG. 72/2006

  "(5) Unitatile si compartimentele de primire a urgentelor din cadrul spitalelor de urgenta sunt finantate din bugetul de stat cu sumele aferente cheltuielilor de personal si cheltuielilor cu medicamentele si materialele sanitare. Sumele aferente acestor cheltuieli sunt prevazute in mod distinct in bugetul spitalului."

   Modificat de art.I pct.7 din Legea 34/2007

   "(5) Unitatile si compartimentele de primire a urgentelor din cadrul spitalelor cu structuri de urgenta aprobate potrivit dispozitiilor legale sunt finantate din bugetul de stat si din veniturile proprii ale Ministerului Sanatatii Publice cu sumele aferente cheltuielilor de personal, cheltuielilor cu medicamentele, reactivi si materiale sanitare, cheltuielilor ocazionate de investigatiile paraclinice pentru cazurile rezolvate in aceste structuri, fara a fi necesara internarea lor in unitatea sanitara din care face parte respectivul UPU sau CPU si cheltuielilor aferente altor bunuri si servicii pentru intretinerea si functionarea acestor structuri."

  Modificat de art.I pct.24 din OUG 93/2008

  "(51) Pentru unitatile de primire a urgentelor care au in structura si SMURD, pe langa sumele prevazute la alin. (5) de la bugetul de stat si din veniturile proprii ale Ministerului Sanatatii Publice se aloca si sume pentru urmatoarele cheltuieli:

    a) cheltuieli de personal propriu unitatii de primire a urgentelor care participa la interventii SMURD;

    b) cheltuieli cu medicamente si materiale sanitare pentru echipajele de terapie intensiva mobila si de prim ajutor calificat;

    c) cheltuieli de transmisii date pentru echipajele de terapie intensiva mobila si de prim ajutor calificat;

    d) cheltuieli de intretinere si verificare a echipamentelor medicale pentru echipajele de terapie intensiva mobila si de prim ajutor calificat;

    e) cheltuieli de asigurare a mijloacelor de interventie necesare echipajelor de terapie intensiva mobila si de prim ajutor calificat;

    f) cheltuieli de functionare si intretinere a mijloacelor de interventie a echipajelor de prim ajutor calificat care functioneaza in sistemul SMURD, in structura serviciilor publice voluntare pentru situatii de urgenta, cu exceptia cheltuielilor de personal paramedical care deserveste aceste echipaje. Aceste cheltuieli pot fi cofinantate si din bugetul local, in baza unor protocoale de colaborare incheiate intre spitalul in structura caruia se afla respectiva unitate de primire a urgentelor care coordoneaza activitatea medicala din cadrul SMURD, primaria sau consiliul judetean implicat si Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta din judetul respectiv sau al municipiului Bucuresti;

    g) cheltuieli cu medicamente si materiale sanitare, precum si cheltuieli de intretinere si verificare a echipamentelor medicale pentru autospecialele de interventie la accidente colective si calamitati, acolo unde este cazul;

    h) cheltuieli de functionare si intretinere ale autospecialei/autospecialelor utilizate in cadrul structurii de coordonare si interventie medicala regionala a SMURD, daca astfel de autospeciala sau autospeciale exista in dotare.

    (52) Detalierea cheltuielilor prevazute la alin. (51) si modalitatile de decontare a acestora se stabilesc prin norme aprobate prin ordin comun al ministrului sanatatii publice si al ministrului internelor si reformei administrative."

  Completate de art.I pct.25 din OUG 93/2008

  «(6) Cheltuielile ocazionate de activitatile desfasurate in camera de garda din cadrul spitalelor sunt cuprinse in structura tarifului pe caz ponderat.»"

   Completat de art.I pct.8 din Legea 34/2007

   (6) Cheltuielile ocazionate de activitatile desfasurate in camera de garda din cadrul spitalelor sunt cuprinse in structura tarifului pe caz rezolvat.

   Modificat de art.I pct.4 din Legea 264/2007

   (7) Cheltuielile ocazionate de activitatea desfasurata in camera de garda din cadrul spitalelor in trimestrul I al anului 2007 sunt cuprinse in structura tarifelor pe caz rezolvat. Cheltuielile inregistrate in trimestrul I al anului 2007 se regularizeaza pe parcursul anului 2007, in cadrul tarifului pe caz rezolvat.

   Completat de art.I pct.5 din Legea 264/2007

 

   SECTIUNEA a 4-a
  Asistenta medicala privata de urgenta

 

   Art. 94. - (1) Asistenta medicala privata de urgenta in faza prespitaliceasca este asigurata de serviciile private de ambulanta, pe baza unui contract direct cu beneficiarul, cu asiguratorul privat al acestuia sau la solicitarea directa a beneficiarului ori a oricarei alte persoane, cu consimtamantul acestuia.

   (2) Personalul medical, precum si personalul nemedical care participa la acordarea asistentei medicale private de urgenta in faza prespitaliceasca sunt pregatite in centre de formare acreditate si autorizate de Ministerul Sanatatii Publice. Programele de formare prevad conditiile de certificare a personalului medical, necesitatile de formare continua si recertificarea acestuia.

   Art. 95. - (1) Asistenta medicala privata de urgenta in faza spitaliceasca este asigurata de spitalele private, pe baza unui contract direct cu beneficiarul, cu asiguratorul privat al acestuia sau la solicitarea directa a beneficiarului ori a apartinatorilor acestuia. In cazul pacientilor cu functiile vitale in pericol, spitalele private au obligatia de a acorda gratuit primul ajutor, pana la transferul acestora in conditii de siguranta la un spital public.

   (2) Asistenta medicala privata de urgenta este acordata de institutii private, cu respectarea standardelor minime de calitate si de operare impuse serviciilor publice de Ministerul Sanatatii Publice.

   (3) Asistenta medicala privata de urgenta include si misiuni de ambulanta aeriana asigurate in baza unor contracte cu beneficiarii sau cu asiguratorii privati ai acestora.

   Art. 96. - Publicitatea si reclama pentru asistenta medicala privata de urgenta cu scop comercial vor specifica intotdeauna, in mod clar, ca numerele de apel nu sunt gratuite si ca serviciile se presteaza contra cost.

   CAPITOLUL II
  Acordarea asistentei publice medicale si tehnice de urgenta
si a primului ajutor calificat

   Art. 97. - Asistenta publica de urgenta prespitaliceasca este coordonata la nivel judetean sau regional de dispeceratele medicale specializate, utilizand infrastructura Sistemului national unic pentru apeluri de urgenta, in conformitate cu prevederile legale in vigoare si cu normele de aplicare a prezentei legi. In activitatea de dispecerizare se utilizeaza clasificarea unica a cazurilor de urgenta, denumita index medical, si setul de indicatii si planuri de actiune si coordonare asociate indexului medical si specificului local, care sunt aprobate de Ministerul Sanatatii Publice, Ministerul Administratiei si Internelor si Serviciul de Telecomunicatii Speciale.

   Art. 98. - (1) Asistenta publica de urgenta prespitaliceasca se organizeaza la nivel rural, urban, judetean/al municipiului Bucuresti si regional.

   (2) Asistenta publica de urgenta prespitaliceasca se acorda la diferite niveluri de competenta, incepand cu primul ajutor calificat, asigurat de echipajele aflate la nivel rural, pana la nivelul interventiei de salvare aeriana cu personal medical specializat, care opereaza la nivel regional.

   (3) Competentele si atributiile echipajelor publice de interventie de diferite niveluri in faza prespitaliceasca se stabilesc prin ordin comun al ministrului sanatatii publice si al ministrului administratiei si internelor.

   (4) Ministerele si institutiile cu retele sanitare proprii pot avea in administrarea lor servicii proprii de ambulanta, sub forma de proprietate publica sau privata a statului.

   (5) La nivel spitalicesc, asistenta medicala de urgenta se asigura in spitalele orasenesti, municipale, judetene si regionale si ale municipiului Bucuresti, precum si ale ministerelor si institutiilor publice cu retele sanitare proprii.

   (6) In spitale pot opera unitati proprii de transport sanitar medicalizat, pentru transportul interclinic al pacientilor proprii, precum si al nou-nascutilor aflati in stare critica. Modul de organizare si functionare a acestor unitati se va stabili prin normele de aplicare a prezentului titlu.

   (7) Primul ajutor calificat si asistenta medicala de urgenta se acorda fara nici o discriminare legata de, dar nu limitata la, venituri, sex, varsta, etnie, religie, cetatenie sau apartenenta politica, indiferent daca pacientul are sau nu calitatea de asigurat medical.

   (8) Personalul medical si cel paramedical instruit in primul ajutor calificat au obligatia ca in afara programului, indiferent de loc, sa acorde primul ajutor, spontan sau la cerere, persoanelor aflate in pericol vital, pana la preluarea acestora de catre un echipaj de interventie specializat.

   (9) Echipajele medicale publice de urgenta, precum si echipajele de prim ajutor calificat, in cazuri deosebite, pot acorda asistenta de urgenta si in afara zonelor de responsabilitate, la solicitarea dispeceratelor de urgenta.

   (10) Asistenta medicala de urgenta la spectacole in aer liber, festivaluri si manifestari sportive se solicita obligatoriu de catre organizator, pe baza unor contracte incheiate cu serviciile private sau publice de urgenta prespitaliceasca. Autoritatile publice aproba desfasurarea acestor evenimente numai in cazul in care asistenta medicala de urgenta este asigurata in mod adecvat, conform normelor in vigoare.

   Art. 99. - (1) Serviciile publice de urgenta prespitaliceasca nu pot fi subcontractate de serviciile private in vederea acoperirii lipsei de mijloace ale serviciilor private. Ele nu pot acorda prioritate clientilor serviciilor private sau unor clienti proprii si nu pot rezerva echipaje de urgenta pentru inlocuirea unor echipaje ale unor servicii private.

   (2) Societatile comerciale care au in proprietatea lor servicii private de ambulanta nu pot acorda donatii sau sponsorizari serviciilor publice de urgenta prespitaliceasca.

   (3) Serviciile publice de urgenta pot presta servicii contra cost unor societati comerciale, altele decat serviciile de ambulanta private, cluburi sportive sau institutii, in vederea asigurarii asistentei de urgenta in cazul unor manifestari sportive sau de alta natura, pe durata limitata, cu conditia ca personalul si mijloacele folosite in asigurarea evenimentului sa nu fie retrase din resursele necesare asigurarii asistentei de urgenta a populatiei in intervalul respectiv.

   Art. 100. - (1) Pentru realizarea managementului integrat al urgentelor se creeaza o retea regionala de spitale, avand un spital regional de urgenta de gradul I si, in judetele arondate acestuia, spitale de urgenta de gradul II sau III. In fiecare regiune va functiona minimum un spital de urgenta de gradul II, intr-un alt judet din afara centrului regional de gradul I.

   (2) Criteriile de clasificare a spitalelor de urgenta locale si judetene, din punct de vedere al competentelor si resurselor materiale si umane, se aproba prin ordin al ministrului sanatatii publice.

   Art. 101. - (1) Spitalele regionale de urgenta se infiinteaza in regiunile de dezvoltare socio-economica, avand la baza resursele umane si materiale aflate in centrele universitare traditionale.

   (2) In structura spitalelor regionale de urgenta se afla toate specialitatile chirurgicale si medicale din structura spitalului judetean din judetul respectiv, precum si infrastructura pentru investigatii clinice si paraclinice si orice alta specialitate unica, cu caracter de urgenta, aflata in afara structurii spitalului judetean din judetul respectiv.

   (3) Spitalele regionale si judetene de urgenta au in structura lor unitati de primire a urgentelor.

   (4) Conducerea si organizarea unitatilor de primire a urgentelor se vor face conform normelor de aplicare a prezentului titlu.

   (5) Medicii si asistentii-sefi ai unitatilor de primire a urgentelor nu pot fi sponsorizati si/sau finantati, direct sau indirect, pentru participare la conferinte, congrese si alte tipuri de manifestari, de catre firmele care comercializeaza produse farmaceutice si/sau materiale sanitare ori firmele care reprezinta interesele acestora si nici de catre firmele de aparatura medicala. In situatii speciale, bine justificate, se pot obtine exceptii doar cu aprobarea Ministerului Sanatatii Publice.

   (6) Spitalele municipale si orasenesti pot avea compartimente de primire a urgentelor sau camere de reanimare in zonele de receptie a urgentelor, acestea urmand a fi deservite de personalul de garda din spital si/sau de medici de urgenta special angajati.

   (7) Spitalele regionale de urgenta si spitalele judetene de urgenta au in responsabilitate, prin unitatile de primire a urgentelor, echipaje integrate publice de interventie prespitaliceasca terestra (SMURD), in colaborare cu structurile Ministerului Administratiei si Internelor si cu autoritatile publice locale, care sunt coordonate de dispeceratele Sistemului national unic pentru apelul de urgenta.

   (8) Spitalele regionale de urgenta au in responsabilitate echipaje integrate publice de salvare aeriana, respectand prevederile legale in vigoare.

   (9) Implementarea prevederilor alin. (7) si (8) se realizeaza gradual, conform unui plan aprobat prin ordin comun al ministrului sanatatii publice si al ministrului administratiei si internelor, avand la baza resursele materiale si umane disponibile.

   (10) Arondarea judetelor la centrele regionale se efectueaza pe baza ordinului ministrului sanatatii publice, luandu-se in considerare regiunile de dezvoltare socio-economica din care fac parte, precum si distantele aeriene si terestre dintre un spital judetean si un anumit centru regional.

   (11) In structura spitalelor regionale si a spitalelor de urgenta de gradele II si III functioneaza unitati de primire a urgentelor, corespunzatoare nivelului centrului in care se afla si numarului cazurilor de urgenta asistate anual.

   (12) Spitalele regionale de urgenta au obligatia de a monitoriza si de a indruma metodologic intreaga activitate de asistenta medicala de urgenta din regiunile pe care le deservesc.

   (13) Modalitatile de monitorizare si indrumare, precum si modalitatile de colectare a datelor se stabilesc prin ordin al ministrului sanatatii publice.

   Art. 102. - (1) Spitalele judetene de urgenta, precum si spitalele regionale de urgenta au obligatia de a accepta transferul pacientilor aflati in stare critica, daca spitalul sau centrul unde se afla pacientul respectiv nu are resursele umane si/sau materiale necesare acordarii asistentei de urgenta in mod corespunzator si definitiv si daca transferul este necesar in vederea salvarii vietii pacientului.

   (2) Centrele si spitalele locale de urgenta, precum si spitalele judetene de urgenta organizeaza transferul pacientilor critici, in mod corespunzator, evitand intarzierile nejustificate, catre un centru superior, daca rezolvarea definitiva a cazului depaseste competentele sau resursele spitalului in care se afla acestia.

   (3) Protocoalele de transfer interclinic al pacientului critic se aproba prin ordin al ministrului sanatatii publice. Spitalele regionale si cele judetene de urgenta, precum si spitalele de urgenta din municipiul Bucuresti vor furniza dispeceratului de urgenta, periodic sau la solicitare, datele necesare privind locurile si resursele medicale disponibile pentru rezolvarea cazurilor de urgenta.

   (4) Criteriile de internare de urgenta a pacientilor care sunt consultati si asistati in unitatile/compartimentele de primire a urgentelor, precum si criteriile de transfer de urgenta catre alte spitale vor fi stabilite prin normele de aplicare a prezentului titlu.

   CAPITOLUL III
  Acordarea asistentei medicale private de urgenta

   Art. 103. - (1) Asistenta medicala privata de urgenta in faza prespitaliceasca este coordonata la nivelul dispeceratului propriu al furnizorului de servicii de catre personal medical cu studii superioare.

   (2) Asistenta medicala privata de urgenta in faza prespitaliceasca se organizeaza pe o zona stabilita de furnizorul de servicii, cu conditia ca acesta sa aiba mijloacele necesare acoperirii zonei respective in timpii prevazuti pentru serviciile publice pentru diferite categorii de urgenta.

   (3) Asistenta medicala privata de urgenta in faza prespitaliceasca este asigurata cu ambulante si echipamente care respecta normele si standardele minime impuse serviciilor publice de urgenta prespitaliceasca.

   Art. 104. - (1) Serviciile medicale private de urgenta prespitaliceasca nu pot contracta serviciile publice in vederea acoperirii unor zone sau activitati care nu pot fi acoperite prin capacitatea proprie.

   (2) Serviciile medicale private spitalicesti de urgenta se organizeaza in structura spitalelor private, respectand standardele minime impuse de Ministerul Sanatatii Publice pentru serviciile publice spitalicesti de urgenta.

   (3) Serviciile medicale private de urgenta spitaliceasca au obligatia de a stabiliza orice pacient care soseste in serviciul respectiv in stare critica sau cu acuze ce ridica suspiciunea unei afectiuni acute grave, indiferent de capacitatea financiara a acestuia de a achita costurile tratamentului si de calitatea sa de asigurat, acesta putand fi transportat la un spital public, in conditii corespunzatoare, numai dupa stabilizarea functiilor vitale si acordarea tratamentului de urgenta.

   (4) In cazul in care nu au in structura servicii de garda, spitalele private au obligatia sa acorde primul ajutor si sa alerteze serviciile de urgenta publice prin numarul unic pentru apeluri de urgenta 1-1-2.

 

   CAPITOLUL IV
  Serviciile de ambulanta judetene si al municipiului Bucuresti

 

   Art. 105. - (1) Serviciile de ambulanta judetene si al municipiului Bucuresti sunt servicii publice cu personalitate juridica.

   (2) Serviciile de ambulanta judetene si al municipiului Bucuresti au ca scop principal acordarea asistentei medicale de urgenta si transportul medical asistat, utilizand, dupa caz, personal medical superior si/sau mediu calificat la diferite niveluri, precum si conducatori auto formati ca ambulantieri.

   (3) Personalul de interventie din cadrul serviciilor de ambulanta judetene si al municipiului Bucuresti va purta echipamente de protectie distincte conform normelor si reglementarilor in vigoare.

   Art. 106. - (1) Serviciile de ambulanta judetene si al municipiului Bucuresti au in structura lor doua compartimente distincte: compartimentul de asistenta medicala de urgenta si transport medical asistat si compartimentul de consultatii de urgenta si transport sanitar neasistat.

   (2) Compartimentul de asistenta medicala de urgenta are in dotare ambulante tip B si C si alte mijloace de interventie autorizate in vederea asigurarii asistentei medicale de urgenta cu sau fara medic.

   (3) In cazul in care echipajele de urgenta sunt fara medic, acestea vor functiona cu un asistent medical ca sef de echipaj. Echipajele pot include si personal voluntar special pregatit.

   (4) Ambulantele tip B si C si celelalte mijloace de interventie specifice din cadrul compartimentului de asistenta medicala de urgenta nu vor fi utilizate in scop de consultatii de urgenta la domiciliu sau transport sanitar neasistat al pacientilor stabili, fara probleme medicale acute.

   Art. 107. - (1) Compartimentul de asistenta medicala de urgenta efectueaza si transporturi medicale asistate ale pacientilor critici si ale celor cu accidentari sau imbolnaviri acute, care necesita supraveghere din partea unui asistent medical ori medic si monitorizarea cu echipamentele medicale specifice.

   (2) Compartimentul de asistenta medicala de urgenta functioneaza in regim de asteptare si este finantat din venituri proprii obtinute din contractele cu casele de asigurari de sanatate sau din alte surse in conditiile legii, de la bugetul de stat pe baza de programe, din donatii si sponsorizari.

   (3) Compartimentul de asistenta medicala de urgenta poate avea in organigrama personal medical cu studii superioare, personal medical cu studii medii, ambulantieri, operatori registratori de urgenta si dispeceri/radio-telefonisti, precum si alte categorii de personal necesare functionarii compartimentului.

   Art. 108. - (1) Compartimentul de consultatii de urgenta si transport sanitar functioneaza ca structura distincta in cadrul serviciilor de ambulanta judetene si al municipiului Bucuresti, avand in organigrama sa personal medical cu studii superioare, personal medical cu studii medii, conducatori auto ambulantieri si alte categorii de personal necesare functionarii acestuia.

   (2) In dotarea compartimentului de consultatii de urgenta si transport sanitar se afla ambulante tip A1 si A2, precum si alte mijloace de transport autorizate conform standardelor si reglementarilor nationale si europene, precum si autoturisme de transport pentru medicii de garda in vederea efectuarii consultatiilor la domiciliu.

   (3) In cadrul compartimentului de consultatii de urgenta si transport pot efectua garzi si medici de familie din afara structurii serviciilor de ambulanta.

   (4) Coordonarea activitatii de consultatii de urgenta se face prin dispeceratul medical de urgenta, aceasta putand fi realizata, unde este posibil, in colaborare cu medicii de familie.

   (5) Compartimentul de consultatii de urgenta si transport sanitar neasistat functioneaza in regim de garda si/sau ture de cel mult 12 ore.

   Art. 109. - Activitatea de transport sanitar neasistat va fi efectuata de ambulantieri si asistenti sau doar de ambulantieri, dupa caz.

   Art. 110. - (1) Activitatea de consultatii de urgenta la domiciliu si cea de transport sanitar neasistat sunt finantate din venituri proprii obtinute din contractele cu casele de asigurari de sanatate sau din alte surse in conditiile legii, din donatii si sponsorizari.

   (2) Activitatea de consultatii de urgenta la domiciliu si de transport sanitar neasistat poate fi externalizata partial sau total, ea putand fi contractata ori subcontractata de servicii private de ambulanta si de transport sanitar direct cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate sau sub forma unui subcontract cu serviciile publice de ambulanta.

    (2) Activitatea de consultatii de urgenta la domiciliu si de transport sanitar neasistat poate fi realizata si de furnizori privati prin relatie contractuala directa cu casa de asigurari de sanatate.

Modificat de pct. 14 din OUG. 72/2006

   (3) Serviciile de reparatii auto, aprovizionare, alimentare cu carburanti, alimentare cu oxigen medicinal, piese auto si curatenie pot fi externalizate prin contract de parteneriat public-privat, contract de asociere prin participatiune sau inchirieri, sumele rezultate constituind venituri proprii ale serviciului de ambulanta contractant.

       Art. 111. - (1) Conducerea serviciilor de ambulanta judetene si al municipiului Bucuresti este formata din:

    a) manager general, care poate fi medic, economist sau jurist cu studii in management;

    b) un comitet director format din managerul general, directorul medical, directorul economic, directorul tehnic si asistentul-sef.

    (2) Functiile specifice comitetului director se ocupa prin concurs, organizat de managerul general.

    (3) Pana la ocuparea prin concurs a functiilor de conducere care fac parte din comitetul director, conducerea interimara a serviciilor de ambulanta judetene si al municipiului Bucuresti se numeste prin act administrativ al autoritatii de sanatate publica.

    (4) Managerul general si membrii comitetului director nu pot beneficia de sponsorizari si/sau finantari, direct ori indirect, pentru participare la conferinte, congrese si alte tipuri de manifestari, de catre firmele care comercializeaza produse farmaceutice si/sau materiale sanitare ori firmele care reprezinta interesele acestora, firmele de aparatura medicala, precum si firmele care comercializeaza ambulante si alte vehicule de interventie sau reprezentantii acestora. In situatii speciale, bine justificate, se pot obtine exceptii doar cu aprobarea ministrului sanatatii publice.

    (5) Coordonarea activitatii compartimentului de urgenta se realizeaza la nivel judetean si al municipiului Bucuresti de un medic specialist sau primar in medicina de urgenta, anestezieterapie intensiva ori cu atestat in domeniul asistentei medicale de urgenta prespitaliceasca. La nivelul substatiilor, in lipsa unui medic, compartimentul de urgenta poate fi coordonat de un asistent medical.

    (6) Coordonarea activitatii de consultatii de urgenta la domiciliu se va efectua de catre un medic specialist sau medic primar in medicina de familie, medicina generala, pediatrie ori medicina interna.

    (7) Coordonarea activitatii de transport sanitar neasistat se realizeaza de catre un asistent medical.

    (8) Functia de manager general se va ocupa prin concurs, potrivit normelor aprobate prin ordin al ministrului sanatatii publice. Managerul general incheie cu autoritatea de sanatate publica un contract de management pe o perioada de maximum 3 ani, in continutul caruia sunt prevazuti atat indicatorii specifici de performanta, cat si clauzele contractuale care reglementeaza drepturile si obligatiile partilor. Contractul de management poate fi prelungit dupa incetarea mandatului pe o perioada de 3 luni, maximum de doua ori, perioada in care se organizeaza concursul de ocupare a functiei. Contractul de management poate fi reziliat in cazul neindeplinirii obligatiilor prevazute in acesta.

    (9) Contractul individual de munca al persoanelor care ocupa functia de manager general in cadrul serviciului de ambulanta judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, se suspenda de drept pe perioada exercitarii mandatului. Pe perioada executarii contractului de management, managerul general beneficiaza de un salariu de baza si de alte drepturi salariale stabilite potrivit prevederilor legale in vigoare, precum si de asigurari sociale de sanatate, pensii si alte drepturi de asigurari sociale de stat, in conditiile platii contributiilor prevazute de lege.

    (10) In termen de 30 de zile de la ocuparea postului prin concurs, membrii comitetului director vor incheia cu managerul general un contract de administrare pe o perioada de maximum 3 ani, in cuprinsul caruia sunt prevazuti atat indicatorii specifici de performanta, cat si clauzele contractuale care reglementeaza drepturile si obligatiile partilor. Contractul de administrare poate fi prelungit dupa incetarea mandatului pe o perioada de 3 luni, maximum de doua ori, perioada in care se organizeaza concursul de ocupare a functiei. Contractul de administrare poate fi reziliat in cazul neindeplinirii obligatiilor prevazute in acesta.

    (11) Contractul individual de munca al persoanelor care fac parte din comitetul director se suspenda de drept pe perioada exercitarii mandatului. Pe perioada executarii contractului de administrare, membrii comitetului director beneficiaza de un salariu de baza si de alte drepturi salariale stabilite potrivit prevederilor legale in vigoare, precum si de asigurari sociale de sanatate, pensii si alte drepturi de asigurari sociale de stat, in conditiile platii contributiilor prevazute de lege.

    (12) Personalul de specialitate medico-sanitar care ocupa functii de conducere specifice comitetului director si are contractul individual de munca suspendat poate desfasura activitate medicala in cadrul serviciului de ambulanta respectiv. Activitatea medicala se desfasoara in cadrul functiei de conducere ocupate, iar programul de lucru se stabileste de comun acord cu managerul general.

    (13) Continutul contractului de management si al contractului de administrare, pentru managerul general si, respectiv, pentru membrii comitetului director, vor fi stabilite prin ordin al ministrului sanatatii publice.

    (14) Salarizarea personalului de conducere si a personalului de executie din cadrul serviciilor de ambulanta judetene si al municipiului Bucuresti se stabileste potrivit legii.

    (15) Functia de manager general este incompatibila cu:

    a) exercitarea unor functii in cadrul unei autoritati executive, legislative ori judecatoresti, pe toata durata mandatului, precum si cu detinerea de orice alte functii salarizate;

    b) detinerea mai multor functii de manager salarizate sau nesalarizate;

    c) detinerea unei functii de conducere salarizate in cadrul Colegiului Medicilor din Romania, Colegiului Medicilor Dentisti din Romania, Colegiului Farmacistilor din Romania, Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania sau al filialelor locale ale acestora ori al organizatiilor sindicale de profil.

    (16) Constituie conflict de interese detinerea de parti sociale sau de actiuni de catre membrii comitetului director personal ori de catre rudele si afinii lor pana la gradul al IV-lea inclusiv la societati comerciale sau organizatii nonguvernamentale care stabilesc relatii comerciale cu serviciul de ambulanta respectiv.

    (17) Managerul general si membrii comitetului director au obligatia de a depune o declaratie de interese, precum si de a semna o declaratie cu privire la incompatibilitatile prevazute la alin. (15), in termen de 15 zile de la numirea in functie, la Ministerul Sanatatii Publice. Aceste declaratii vor fi actualizate ori de cate ori intervin schimbari care trebuie inscrise in ele. Actualizarea se face in termen de 30 de zile de la data inceperii modificarii sau incetarii functiilor ori activitatilor. Declaratiile se vor afisa pe site-ul serviciului de ambulanta respectiv. Modelul declaratiei de interese si cel al declaratiei referitoare la incompatibilitati se aproba prin ordin al ministrului sanatatii publice.

   Modificat si inlocuit de art.I pct.6 din Legea 264/2007

   CAPITOLUL V
  Serviciile mobile de urgenta, reanimare si descarcerare (SMURD)

 

   Art. 112. - Serviciile mobile de urgenta, reanimare si descarcerare sunt structuri publice integrate de interventie, fara personalitate juridica, care functioneaza in organigrama inspectoratelor pentru situatii de urgenta, respectiv a Unitatii Speciale de Interventie in Situatii de Urgenta, avand ca operator aerian structurile de aviatie ale Ministerului Administratiei si Internelor, precum si, concomitent, dupa caz, in structura autoritatilor publice locale si/sau a unor spitale judetene si regionale de urgenta.

   Art. 113. - (1) Serviciile mobile de urgenta, reanimare si descarcerare au in structura lor, dupa caz, echipaje de interventie specializate in acordarea primului ajutor calificat, reanimarea, descarcerarea si executarea operatiunilor de salvare, inclusiv salvarea aeriana.

   (2) Echipajele integrate de terapie intensiva mobila din cadrul Serviciilor mobile de urgenta, reanimare si descarcerare sunt formate din cel putin 4 persoane, dintre care un conducator auto pompier si un medic special pregatit provenit dintr-o structura spitaliceasca de primire a urgentelor. Celelalte persoane din echipajele integrate de terapie intensiva mobila pot fi asigurate de inspectoratele pentru situatii de urgenta, de autoritatile publice locale si/sau de structurile spitalicesti. In cadrul acestor echipaje pot actiona si voluntari special pregatiti.

   (3) Echipajele de prim ajutor sunt formate din cel putin 3 persoane cu pregatire paramedicala din structura inspectoratelor pentru situatii de urgenta, Unitatea Speciala de Interventie in Situatii de Urgenta si/sau din structura autoritatilor publice locale. Echipajele pot include si personal voluntar special pregatit.

   (4) Echipajele de salvare aeriana functioneaza conform reglementarilor specifice prevazute de lege.

   (5) Echipajele integrate de terapie intensiva mobila au in dotare ambulante tip C, conform standardelor si reglementarilor nationale si europene.

   (6) Echipajele de prim ajutor calificat au in dotare ambulante tip B, echipate conform standardelor si reglementarilor nationale si europene, inclusiv cu defibrilatoare semiautomate.

   (7) Echipajele de prim ajutor calificat pot actiona si cu autospeciale de interventie din dotarea inspectoratelor pentru situatii de urgenta, respectiv ale Unitatii Speciale de Interventie in Situatii de Urgenta, fara capacitate de transport pacient, cu conditia de a fi dotate cu echipamentele specifice, inclusiv cu defibrilator semiautomat.

   Art. 114. - (1) Serviciile mobile de urgenta, reanimare si descarcerare, cu exceptia componentei de salvare aeriana, sunt coordonate operativ de inspectoratele pentru situatii de urgenta, respectiv de Unitatea Speciala de Interventie in Situatii de Urgenta, avand ca medic-sef un medic specialist sau primar in medicina de urgenta ori anestezie-terapie intensiva, provenind dintr-o structura spitaliceasca de primire a urgentelor dintr-un spital regional ori judetean de urgenta, dupa caz.

   (2) Personalul din cadrul Serviciilor mobile de urgenta, reanimare si descarcerare isi desfasoara activitatea zilnica purtand uniformele si gradele profesionale si/sau ierarhice specifice aprobate prin ordin al ministrului administratiei si internelor. Pentru interventie personalul va purta echipamente de protectie distincte conform normelor si reglementarilor in vigoare.

   (3) Coordonarea activitatii zilnice de interventie a echipajelor Serviciilor mobile de urgenta, reanimare si descarcerare se face prin dispeceratele integrate judetene de urgenta sau, dupa caz, prin dispeceratele medicale ale serviciilor de ambulanta judetene si al municipiului Bucuresti.

   (4) Echipajele de prim ajutor calificat pot fi dispecerizate direct, dupa caz, inclusiv de centrele 1-1-2 si/sau de dispeceratele inspectoratelor pentru situatii de urgenta, pe baza unor protocoale incheiate in prealabil cu dispeceratele medicale ale serviciilor de ambulanta judetene si al municipiului Bucuresti.

   (5) In situatia in care un echipaj de prim ajutor este dispecerizat direct de un centru 1-1-2 sau de un dispecerat al unui inspectorat pentru situatii de urgenta, dispeceratul medical va fi informat in momentul dispecerizarii echipajului de prim ajutor, iar echipajul de prim ajutor va mentine legatura cu dispeceratul medical in vederea raportarii si coordonarii medicale a activitatii echipajului.

   (6) Echipajele de salvare aeriana vor fi alertate conform prevederilor legale in vigoare, ele putand fi alertate si direct prin 1-1-2, urmand ca medicul de garda sa decida oportunitatea interventiei pe baza informatiilor obtinute de la centrul 1-1-2 si de la dispeceratele medicale si ale inspectoratelor pentru situatii de urgenta, de la centrul operational/punctele operationale ale Unitatii Speciale de Aviatie din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor sau direct de la locul incidentului.

   Art. 115. - (1) Activitatea Serviciilor mobile de urgenta, reanimare si descarcerare este finantata de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sanatatii Publice si al Ministerului Administratiei si Internelor, de la bugetul autoritatilor publice locale, precum si din alte surse prevazute de lege, inclusiv din donatii si sponsorizari.

   (2) Activitatea cu caracter medical a echipajelor de terapie intensiva mobila, de salvare aeriana, precum si materialele consumabile pentru acordarea primului ajutor calificat utilizate de personalul paramedical al inspectoratelor pentru situatii de urgenta si al autoritatilor publice locale este finantata din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate prin spitalele care coordoneaza medical activitatea la nivel judetean si la nivelul municipiului Bucuresti, precum si de la bugetul de stat si prin alte surse financiare prevazute in lege.

   (3) Medicii-sefi ai Serviciilor mobile de urgenta, reanimare si descarcerare nu pot beneficia de sponsorizari si/sau finantari, direct ori indirect, pentru participare la conferinte, congrese si alte tipuri de manifestari de catre firmele care comercializeaza produse farmaceutice si/sau materiale sanitare ori firmele care reprezinta interesele acestora, firmele de aparatura medicala si nici de catre firmele care comercializeaza ambulante si alte vehicule de interventie sau reprezentantii acestora. In situatii speciale, bine justificate, se pot obtine exceptii doar cu aprobarea, dupa caz, a ministrului sanatatii publice sau a ministrului administratiei si internelor.

   Art. 116. - Dotarea cu echipamente si mijloace de interventie a Serviciilor mobile de urgenta, reanimare si descarcerare va fi asigurata de Ministerul Sanatatii Publice, Ministerul Administratiei si Internelor si de autoritatile publice locale. Achizitionarea acestora poate fi realizata inclusiv prin sistem leasing sau credit in conditiile legii.

 

   CAPITOLUL VI
  Asistenta de urgenta in caz de accidente colective, calamitati
si dezastre in faza prespitaliceasca

   Art. 117. - (1) Asistenta de urgenta in cazul accidentelor colective, calamitatilor si dezastrelor va fi coordonata de inspectoratele judetene pentru situatii de urgenta, respectiv al municipiului Bucuresti, sau direct de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta conform planurilor nationale aprobate.

   (2) Pentru situatii de accidente colective, calamitati sau dezastre, cu urmari deosebit de grave, se vor intocmi planuri de actiune comune si cu celelalte institutii cu atributii in domeniu, care vor fi puse in aplicare la solicitarea Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta.

   (3) In situatii de accidente colective, calamitati sau dezastre, cu urmari deosebit de grave, acordarea asistentei la nivel spitalicesc se va face si in unitatile spitalicesti apartinand ministerelor si institutiilor cu retea sanitara proprie.

   Art. 118. - (1) Serviciile publice de urgenta prespitaliceasca intra cu toate fortele planificate sub comanda unica a inspectorului-sef pentru situatii de urgenta din judetul respectiv care se subordoneaza direct prefectului judetului si inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta.

   (2) Inspectorul general pentru situatii de urgenta poate solicita serviciilor de ambulanta judetene si al municipiului Bucuresti, precum si celorlalte ministere si institutii cu retea sanitara proprie punerea la dispozitie a mijloacelor si a personalului necesar interventiilor in cazul unor accidente colective, calamitati sau dezastre, pe durata determinata.

   (3) Medicii directori ai serviciilor de ambulanta judetene si al municipiului Bucuresti au obligatia organizarii sprijinului solicitat de inspectoratele pentru situatii de urgenta.

   (4) Medicii directori ai serviciilor de ambulanta judetene si al municipiului Bucuresti, precum si medicii-sefi ai unitatilor Serviciilor mobile de urgenta, reanimare si descarcerare fac parte din comitetele judetene si al municipiului Bucuresti pentru situatii de urgenta.

   Art. 119. - (1) Din momentul directionarii echipajelor catre un accident colectiv sau o zona calamitata, inceteaza toate activitatile din cadrul serviciilor de ambulanta judetene si al municipiului Bucuresti care nu au caracter de urgenta. Echipajele de transport sanitar neasistat si de consultatii de urgenta vor fi directionate catre compartimentul de urgenta.

   (2) Directorul serviciului de ambulanta judetean, precum si cel al municipiului Bucuresti au obligatia de a dispune realizarea conditiilor necesare pentru indeplinirea tuturor prevederilor planului de actiune in caz de necesitate. Pentru rezolvarea cazurilor curente dispeceratul judetean sau al municipiului Bucuresti pastreaza un numar minim de echipaje de urgenta, iar daca situatia o impune, se alerteaza personalul din turele libere.

   (3) Serviciile de ambulanta judetene si al municipiului Bucuresti impreuna cu inspectoratele pentru situatii de urgenta intocmesc planul de actiune in situatii de urgenta pe baza listelor cu mijloacele din dotare, precum si cu personalul acestora transmise de toate institutiile cu atributii in domeniu.

   (4) Echipajele din cadrul Serviciilor mobile de urgenta, reanimare si descarcerare sunt directionate cu prioritate catre zona calamitata sau catre accidentul colectiv ca echipaje de prim raspuns impreuna cu echipajele de ambulanta disponibile.

   (5) Inspectorul general al Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta poate dispune echipajelor Serviciilor mobile de urgenta, reanimare si descarcerare dintr-un judet participarea la interventie la un accident colectiv sau o zona calamitata din alt judet. La nevoie, el poate dispune, cu acordul presedintelui Comitetului pentru Situatii de Urgenta al Ministerului Sanatatii Publice, participarea la interventii, in alt judet, a unor echipaje ale serviciilor publice sau private de ambulanta dintr-un judet sau din municipiul Bucuresti.

   (6) Inspectorii-sefi ai inspectoratelor pentru situatii de urgenta, la nevoie, pot solicita sprijinul serviciilor private de ambulanta in conditiile stabilite prin lege.

   (7) In cazul epidemiilor si/sau pandemiilor, coordonarea activitatii de interventie se face de catre comitetele judetene pentru situatii de urgenta sau de Comitetul pentru Situatii de Urgenta al Ministerului Sanatatii Publice, dupa caz, potrivit legii.

   Art. 120. - (1) Serviciile private de ambulanta au obligatia de a raspunde solicitarii comitetelor judetene/al municipiului Bucuresti, respectiv Comitetului pentru Situatii de Urgenta al Ministerului Sanatatii Publice ori Comitetului National pentru Situatii de Urgenta, in caz de accident colectiv, calamitati naturale sau dezastre, contravaloarea cheltuielilor rezultate fiind decontata, la tarifele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, din bugetul de stat ori din bugetul local.

   (2) Inspectoratele judetene pentru situatii de urgenta si cel al municipiului Bucuresti pastreaza unitatile mobile de interventie la accidente colective si dezastre, aflate in dotarea lor, in stare de functionare, prin Serviciile mobile de urgenta, reanimare si descarcerare, in colaborare cu serviciile de ambulanta judetene si al municipiului Bucuresti, dupa caz.

   (3) Serviciile medicale publice de urgenta prespitaliceasca care raspund de unitatile mobile pentru accidente colective si dezastre se asigura ca aparatura medicala este in stare de functionare si ca unitatea este dotata cu medicamente si materiale, aflate in termen de valabilitate, suficiente pentru ingrijirea unui numar de minimum 20 de persoane aflate in stare critica.

   (4) Managerii generali si directorii medicali ai serviciilor de ambulanta judetene si al municipiului Bucuresti, medicii-sefi ai Serviciilor mobile de urgenta, reanimare si descarcerare, precum si medicii-sefi ai unitatilor de primire a urgentelor vor urma cursuri in managementul dezastrelor organizate de Ministerul Sanatatii Publice si/sau de Ministerul Administratiei si Internelor.

   Art. 121. - Finantarea exercitiilor, a pregatirii si a interventiilor in caz de accidente colective, calamitati sau dezastre se face de la bugetul de stat si bugetul autoritatilor publice locale.

 

   CAPITOLUL VII
  Dispozitii finale

   Art. 122. - Normele de aplicare a prevederilor prezentului titlu se aproba prin ordin comun al ministrului sanatatii publice si al ministrului administratiei si internelor, in termen de 3 zile de la intrarea in vigoare a prezentului titlu, si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

   Art. 123. - In scopul apararii dreptului cetatenilor la sanatate, securitate si viata, precum si in scopul prevenirii si limitarii consecintelor unei calamitati naturale sau ale unui dezastru, personalului din cadrul serviciilor publice de urgenta spitalicesti si prespitalicesti i se interzice participarea la greve sau la alte actiuni revendicative menite sa afecteze activitatea prin scaderea capacitatii de interventie sau a calitatii actului medical, organizate de sindicate sau de alte organizatii, in timpul programului de lucru, normal sau prelungit.

   Art. 124. - Prevederile art. 87 alin. (8) si ale art. 92 alin. (3) vor fi implementate gradual, conform normelor de aplicare a prezentului titlu, luandu-se in considerare resursele si planurile de dezvoltare astfel incat termenul final sa nu depaseasca anul 2014.

   Art. 125. - Nerespectarea prevederilor prezentului titlu atrage raspunderea juridica a persoanelor vinovate, in conditiile legii.

 

   TITLUL V
  Asistenta medicala comunitara

 

CAPITOLUL I
  Dispozitii generale

 

   Art. 126. - (1) Dispozitiile prezentului titlu reglementeaza serviciile si activitatile din domeniul asistentei medicale comunitare.

   (2) Asistenta medicala comunitara cuprinde ansamblul de activitati si servicii de sanatate organizate la nivelul comunitatii pentru solutionarea problemelor medico-sociale ale individului, in vederea mentinerii acestuia in propriul mediu de viata si care se acorda in sistem integrat cu serviciile sociale.

   Art. 127. - (1) Asistenta medicala comunitara presupune un ansamblu integrat de programe si servicii de sanatate centrate pe nevoile individuale ale omului sanatos si bolnav, acordate in sistem integrat cu serviciile sociale.

   (2) Programele si serviciile de asistenta medicala comunitara se realizeaza in concordanta cu politicile si strategiile Ministerului Sanatatii Publice, Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap, Agentiei Nationale pentru Protectia Familiei, ale altor institutii ale autoritatii locale cu responsabilitati in domeniu, precum si cu cele ale autoritatilor locale.

   CAPITOLUL II
  Organizarea si functionarea asistentei medicale comunitare

 

   Art. 128. - (1) Pentru coordonarea programelor nationale de asistenta medicala comunitara se infiinteaza Comisia Interdepartamentala pentru Asistenta Medicala Comunitara aflata in subordinea primului-ministru, denumita in continuare Comisia.

   (2) Comisia se constituie dintr-un presedinte si un numar impar de membri, reprezentanti ai Ministerului Sanatatii Publice, Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap, Agentiei Nationale pentru Protectia Familiei, Ministerului Administratiei si Internelor, precum si ai organizatiilor sau asociatiilor autoritatilor locale.

   (3) Atributiile, regulamentul de organizare si functionare, precum si componenta nominala a Comisiei se stabilesc prin hotarare a Guvernului.

   Art. 129. - (1) Comisia se intruneste in sedinte ordinare de doua ori pe an si in sedinte extraordinare ori de cate ori este nevoie.

   (2) Comisia primeste sinteza rapoartelor anuale privind problemele medico-sociale de la nivelul comunitatilor.

   Art. 130. - Comisia are urmatoarele atributii:

   a) realizeaza Strategia nationala in domeniul asistentei medicale comunitare;

   b) intocmeste lista de prioritati care sa raspunda nevoilor identificate la nivelul comunitatilor;

   c) propune ordonatorului de credite necesarul de fonduri pentru desfasurarea activitatilor din domeniul asistentei medicale comunitare.

   Art. 131. - Comisia isi realizeaza atributiile prevazute la art. 130 cu suportul Unitatii de Management al Programelor de Asistenta Medicala Comunitara.

   Art. 132. - (1) Pentru realizarea programelor nationale de asistenta medicala comunitara se infiinteaza Unitatea de Management al Programelor de Asistenta Medicala Comunitara (UMPAMC) in cadrul Scolii Nationale de Sanatate Publica si Management Sanitar, denumita in continuare UMPAMC.

   (2) UMPAMC are drept atributie principala sprijinul tehnic si metodologic pentru Comisia Interdepartamentala pentru Asistenta Medicala Comunitara.

   Art. 133. - Pentru realizarea atributiilor, UMPAMC poate solicita expertiza si suportul tehnic al specialistilor din institutiile aflate in subordinea si/sau in coordonarea Ministerului Sanatatii Publice, Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului, Ministerului Administratiei si Internelor, Ministerului Finantelor Publice si a altor organe ale autoritatii centrale cu responsabilitati in domeniu.

   Art. 134. - Programele nationale de asistenta medicala comunitara se deruleaza prin institutiile aflate in subordinea si/sau in coordonarea Ministerului Sanatatii Publice, Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Ministerului Administratiei si Internelor si a ministerelor si institutiilor cu retea sanitara proprie.

 

   CAPITOLUL III
  Beneficiarii, obiectivele si acordarea serviciilor si
activitatilor de asistenta medicala comunitara

 

   Art. 135. - (1) Beneficiarul serviciilor si activitatilor de asistenta medicala comunitara este comunitatea dintr-o arie geografica definita, precum: judetul, orasul, comuna, satul, dupa caz, iar in cadrul acesteia in mod deosebit categoriile de persoane vulnerabile.

   (2) Categoriile de persoane vulnerabile sunt persoanele care se gasesc in urmatoarele situatii:

   a) nivel economic sub pragul saraciei;

   b) somaj;

   c) nivel educational scazut;

   d) diferite dizabilitati, boli cronice;

   e) boli aflate in faze terminale, care necesita tratamente paleative;

   f) graviditate;

   g) varsta a treia;

   h) varsta sub 5 ani;

   i) fac parte din familii monoparentale.

   Art. 136. - (1) Serviciile si activitatile de asistenta medicala comunitara sunt derulate de urmatoarele categorii profesionale:

   a) asistent social;

   b) asistent medical comunitar;

   c) mediator sanitar;

   d) asistent medical comunitar de psihiatrie;

   e) asistent medical de ingrijiri la domiciliu.

   (2) Categoriile profesionale prevazute la alin. (1) lit. b)-d) se incadreaza cu contract individual de munca pe perioada determinata la unitatile sanitare desemnate, iar cheltuielile de personal se suporta in cadrul programelor nationale de sanatate.

  "(2) Categoriile profesionale prevazute la alin. (1) lit. b) si d) se incadreaza cu contract individual de munca pe intreaga perioada de derulare a programului, ca actiune multianuala, la unitatile sanitare desemnate, iar cheltuielile de personal se suporta in cadrul programelor nationale de sanatate."

  Modificat de art.I pct.26 din OUG 93/2008

   (3) Categoriile profesionale prevazute la alin. (1) colaboreaza cu autoritatile locale si cu serviciile de asistenta medicala si sociala.

   (4) Categoriile profesionale care activeaza in domeniul asistentei medicale comunitare se includ in Clasificarea Ocupatiilor din Romania (C.O.R.).

   Art. 137. - Obiectivele generale ale serviciilor si activitatilor de asistenta medicala comunitara sunt:

   a) implicarea comunitatii in identificarea problemelor medico-sociale ale acesteia;

   b) definirea si caracterizarea problemelor medico-sociale ale comunitatii;

   c) dezvoltarea programelor de interventie, privind asistenta medicala comunitara, adaptate nevoilor comunitatii;

   d) monitorizarea si evaluarea serviciilor si activitatilor de asistenta medicala comunitara;

   e) asigurarea eficacitatii actiunilor si a eficientei utilizarii resurselor.

   Art. 138. - Obiectivele generale ale asistentei medicale comunitare sunt:

   a) educarea comunitatii pentru sanatate;

   b) promovarea sanatatii reproducerii si a planificarii familiale;

   c) promovarea unor atitudini si comportamente favorabile unui stil de viata sanatos;

   d) educatie si actiuni directionate pentru asigurarea unui mediu de viata sanatos;

   e) activitati de prevenire si profilaxie primara, secundara si tertiara;

   f) activitati medicale curative, la domiciliu, complementare asistentei medicale primare, secundare si tertiare;

   g) activitati de consiliere medicala si sociala;

   h) dezvoltarea serviciilor de ingrijire medicala la domiciliu a gravidei, nou-nascutului si mamei, a bolnavului cronic, a bolnavului mintal si a batranului;

   i) activitati de recuperare medicala.

 

   CAPITOLUL IV
  Finantare

 

   Art. 139. - Finantarea programelor de asistenta comunitara se realizeaza cu fonduri din bugetul de stat, bugetul autoritatilor locale, precum si din alte surse, inclusiv din donatii si sponsorizari, in conditiile legii.

   CAPITOLUL V
  Dispozitii finale

   Art. 140. - Ministerul Sanatatii Publice va elabora, in colaborare cu Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si Ministerul Administratiei si Internelor, norme de aplicare a prezentului titlu, in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a acestuia.

   Titlul V abrogat de art.26 din OUG 162/2008

 

   TITLUL VI
  Efectuarea prelevarii si transplantului de organe, tesuturi si
celule de origine umana in scop terapeutic

 

   CAPITOLUL I
  Dispozitii generale

   Art. 141. - Prelevarea si transplantul de organe, tesuturi si celule de origine umana se fac in scop terapeutic, in conditiile prezentului titlu.

   Art. 142. - In intelesul prezentului titlu, termenii si notiunile folosite au urmatoarele semnificatii:

   a) celula - unitatea elementara anatomica si functionala a materiei vii. In sensul prezentei legi, termenul celula/celule se refera la celula umana individuala sau la o colectie de celule umane, care nu sunt unite prin nici o forma de substanta intercelulara;

   b) tesut - gruparea de celule diferentiata, unite prin substanta intercelulara amorfa, care formeaza impreuna o asociere topografica si functionala;

   c) organ - partea diferentiata in structura unui organism, adaptata la o functie definita, alcatuita din mai multe tesuturi sau tipuri celulare, prezentand vascularizatie si inervatie proprii;

   d) prelevare - recoltarea de organe si/sau tesuturi si/sau celule de origine umana sanatoase morfologic si functional, cu exceptia autotransplantului de celule stem hematopoietice cand celulele sunt recoltate de la pacient, in vederea realizarii unui transplant;

   e) transplant - acea activitate medicala prin care, in scop terapeutic, in organismul unui pacient este implantat sau grefat un organ, tesut ori celula. Reglementarile cuprinse in prezenta lege se adreseaza inclusiv tehnicilor de fertilizare in vitro;

   f) donator - subiectul in viata sau decedat, de la care se preleveaza organe, tesuturi si/sau celule de origine umana pentru utilizare terapeutica;

   g) primitor - subiectul care beneficiaza de transplant de organe si/sau tesuturi si/sau celule.

   Art. 143. - Coordonarea, supravegherea, aprobarea si implementarea oricaror dispozitii privind activitatea de transplant revin Agentiei Nationale de Transplant.

 

   CAPITOLUL II
  Donarea si donatorul de organe, tesuturi si celule de origine umana

 

   Art. 144. - Prelevarea de organe, tesuturi si celule de origine umana de la donatorul in viata se face in urmatoarele conditii:

   a) prelevarea de organe, tesuturi si celule de origine umana, in scop terapeutic, se poate efectua de la persoane majore in viata, avand capacitate de exercitiu deplina, dupa obtinerea consimtamantului informat, scris, liber, prealabil si expres al acestora, conform modelului prevazut in anexa nr. 1. Se interzice prelevarea de organe, tesuturi si celule de la persoane fara capacitate de exercitiu;

   b) consimtamantul se semneaza numai dupa ce donatorul a fost informat de medic, asistentul social sau alte persoane cu pregatire de specialitate asupra eventualelor riscuri si consecinte pe plan fizic, psihic, familial si profesional, rezultate din actul prelevarii;

   c) donatorul poate reveni asupra consimtamantului dat, pana in momentul prelevarii;

   d) prelevarea si transplantul de organe, tesuturi si celule de origine umana ca urmare a exercitarii unei constrangeri de natura fizica sau morala asupra unei persoane sunt interzise;

   e) donarea si transplantul de organe, tesuturi si celule de origine umana nu pot face obiectul unor acte si fapte juridice, in scopul obtinerii unui folos material sau de alta natura.

   f) donatorul si primitorul vor semna un act legalizat prin care declara ca donarea se face in scop umanitar, are caracter altruist si nu constituie obiectul unor acte si fapte juridice in scopul obtinerii unui folos material sau de alta natura, conform modelului prevazut in anexa nr. 1.

   Art. 145. - (1) Se interzice prelevarea de organe, tesuturi si celule de la potentiali donatori minori in viata, cu exceptia cazurilor prevazute in prezenta lege.

   (2) Prin derogare de la alin. (1), in cazul in care donatorul este minor, prelevarea de celule stem hematopoietice medulare sau periferice se face in urmatoarele conditii:

   a) prelevarea de celule stem hematopoietice medulare sau periferice de la minori se poate face numai cu consimtamantul minorului daca acesta a implinit varsta de 14 ani si cu acordul scris al ocrotitorului legal, respectiv al parintilor, tutorelui sau al curatorului. Daca minorul nu a implinit varsta de 14 ani, prelevarea se poate face cu acordul ocrotitorului legal;

   b) in cazul donatorului care are cel putin 14 ani, consimtamantul acestuia, scris sau verbal, se exprima in fata presedintelui tribunalului in a carui circumscriptie teritoriala se afla sediul centrului unde se efectueaza transplantul, dupa efectuarea obligatorie a unei anchete de catre autoritatea tutelara competenta, conform modelului prevazut in anexa nr. 2.

   (3) Refuzul scris sau verbal al minorului impiedica orice prelevare.

   Art. 146. - (1) Prelevarea de organe, tesuturi sau celule de la donatorul viu se va efectua cu avizul comisiei de avizare a donarii de la donatorul viu, constituita in cadrul spitalului in care se efectueaza transplantul; aceasta comisie va evalua motivatia donarii si va controla respectarea drepturilor pacientilor, conform modelului prevazut in anexa nr. 1.

   (2) Comisia de avizare a donarii de la donatorul viu va avea urmatoarea componenta: un medic cu pregatire in bioetica din partea colegiului medicilor judetean sau al municipiului Bucuresti, un psiholog sau un medic psihiatru si un medic primar, angajat al spitalului si avand atributii de conducere in cadrul acestuia, neimplicat in echipa de transplant.

   (3) Aceasta comisie va functiona conform unui regulament emis de Agentia Nationala de Transplant, cu consultarea Comisiei de bioetica a Ministerului Sanatatii Publice. Regulamentul va fi aprobat prin ordin al ministrului sanatatii publice.

   (4) Comisia va evalua atat donatorul, cat si primitorul care vor fi supusi unui examen psihologic si/sau psihiatric, avand ca scop testarea capacitatii de exercitiu, precum si stabilirea motivatiei donarii.

   (5) Examenul psihologic/psihiatric va fi efectuat de un specialist, psiholog sau psihiatru, independent atat de echipa care efectueaza transplantul, cat si de familiile donatorului si primitorului.

   (6) Prelevarea, de la donatori vii, de sange, piele, sperma, cap femural, placenta, sange din cordonul ombilical, membrane amniotice, ce vor fi utilizate in scop terapeutic, se face cu respectarea regulilor de bioetica cuprinse in regulamentul comisiei de avizare a donarii de la donatorul viu, fara a fi necesar avizul acestei comisii.

   (7) Datele privind donatorul si receptorul, inclusiv informatiile genetice, la care pot avea acces terte parti, vor fi comunicate sub anonimat, astfel incat nici donatorul, nici receptorul sa nu poata fi identificati.

   (8) Daca donatorul nu doreste sa-si divulge identitatea, se va respecta confidentialitatea donarii, cu exceptia cazurilor in care declararea identitatii este obligatorie prin lege.

   Art. 147. - Prelevarea de organe, tesuturi si celule de la donatorul decedat se face in urmatoarele conditii:

   1. se defineste ca donator decedat fara activitate cardiaca persoana la care s-a constatat oprirea cardiorespiratorie iresuscitabila si ireversibila, confirmata in spital de 2 medici primari. Confirmarea donatorului decedat fara activitate cardiaca se face conform protocolului de resuscitare, prevazut in anexa nr. 6, exceptie facand situatiile fara echivoc;

   2. se defineste ca donator decedat cu activitate cardiaca persoana la care s-a constatat incetarea ireversibila a tuturor functiilor creierului, conform protocolului de declarare a mortii cerebrale prevazut in anexa nr. 3;

   3. declararea mortii cerebrale se face de catre medici care nu fac parte din echipele de coordonare, prelevare, transplant de organe, tesuturi si celule de origine umana;

   4. prelevarea de organe, tesuturi si/sau celule de la persoanele decedate se face numai cu consimtamantul scris a cel putin unu dintre membrii majori ai familiei sau al rudelor, in urmatoarea ordine: sot, parinte, copil, frate, sora. In absenta acestora, consimtamantul va fi luat de la persoana autorizata, in mod legal, conform legislatiei in domeniu, sa il reprezinte pe defunct; in ambele situatii se procedeaza conform modelului prevazut in anexa nr. 4;

   5. prelevarea se poate face fara consimtamantul membrilor familiei daca, in timpul vietii, persoana decedata si-a exprimat deja optiunea in favoarea donarii, printr-un act notarial de consimtamant pentru prelevare sau inscrierea in Registrul national al donatorilor de organe, tesuturi si celule, conform modelului prevazut in anexa nr. 5;

   6. prelevarea nu se poate face sub nici o forma daca, in timpul vietii, persoana decedata si-a exprimat deja optiunea impotriva donarii, prin act de refuz al donarii avizat de medicul de familie sau prin inscrierea in Registrul national al celor care refuza sa doneze organe, tesuturi si celule. Actul de refuz al donarii, avizat de medicul de familie, va fi prezentat de catre apartinatori coordonatorului de transplant.

   Art. 148. - (1) Prelevarea de organe, tesuturi si celule de la donatori decedati se efectueaza numai dupa un control clinic si de laborator care sa excluda orice boala infectioasa, o posibila contaminare sau alte afectiuni care reprezinta un risc pentru primitor, conform protocoalelor stabilite pentru fiecare organ, tesut sau celula in parte.

   (2) Repartitia organelor, tesuturilor si celulelor de origine umana prelevate la nivel national se efectueaza de catre Agentia Nationala de Transplant, in functie de regulile stabilite de aceasta privind alocarea organelor, tesuturilor si celulelor de origine umana in cadrul sistemului de transplant din Romania.

   (3) In conditiile in care pe teritoriul national nu exista nici un primitor compatibil cu organele, tesuturile si celulele de origine umana disponibile, acestea pot fi alocate in reteaua internationala de transplant, pe baza unei autorizatii speciale emise de Agentia Nationala de Transplant, conform modelului prevazut in anexa nr. 7

   (4) Tesuturile si celulele de origine umana prelevate pot fi utilizate imediat pentru transplant sau pot fi procesate si depozitate in bancile de tesuturi si celule, acreditate sau agreate de Agentia Nationala de Transplant.

   (5) Transplantul de tesuturi sau celule de origine umana se efectueaza numai din bancile acreditate sau agreate de Agentia Nationala de Transplant.

   (6) Fiecare prelevare de organ, tesut sau celula de origine umana este anuntata imediat si inregistrata in Registrul national de transplant, conform procedurilor stabilite de Agentia Nationala de Transplant.

   (7) Medicii care au efectuat prelevarea de organe si tesuturi de la o persoana decedata vor asigura restaurarea cadavrului si a fizionomiei sale prin ingrijiri si mijloace specifice, inclusiv chirurgicale daca este necesar, in scopul obtinerii unei infatisari demne a corpului defunctului.

   (8) Prelevarea de organe, tesuturi si celule de origine umana, in cazuri medico-legale, se face numai cu consimtamantul medicului legist si nu trebuie sa compromita rezultatul autopsiei medico-legale, conform modelului prevazut in anexa nr. 8.

   (9) Introducerea sau scoaterea din tara de organe, tesuturi, celule de origine umana se face numai pe baza autorizatiei speciale emise de Agentia Nationala de Transplant, dupa modelul prevazut in anexa nr. 7, respectiv anexa nr. 9, conform legislatiei vamale.

   (10) Se interzice divulgarea oricarei informatii privind identitatea donatorului cadavru, precum si a primitorului, exceptand cazurile in care familia donatorului, respectiv primitorul sunt de acord, precum si cazurile in care declararea identitatii este obligatorie prin lege. Datele privind donatorul si receptorul, inclusiv informatiile genetice, la care pot avea acces terte parti, vor fi comunicate sub anonimat, astfel incat nici donatorul, nici receptorul sa nu poata fi identificati.

   (11) Agentia Nationala de Transplant poate acorda servicii funerare si/sau transportul cadavrului, in cazul donatorilor de la care s-au prelevat organe si/sau tesuturi si/sau celule.

   (12) Dupa fiecare prelevare de organe, tesuturi si/sau celule de la donatorii cadavru se vor completa, cu datele din momentul prelevarii, Fisa de declarare a donatorului si Fisa de prelevare de organe si tesuturi, prevazute in anexa nr. 10.

   (13) Agentia Nationala de Transplant stabileste un sistem de vigilenta pentru raportarea, investigarea, inregistrarea si transmiterea informatiilor despre incidentele grave si reactiile adverse severe care pot influenta calitatea si siguranta organelor, tesuturilor si celulelor, ce pot fi datorate procurarii, testarii, procesarii, stocarii si distributiei acestora, astfel incat orice reactie adversa severa observata in timpul sau dupa procedura de transplant ar putea fi legata de calitatea si siguranta organelor, tesuturilor si celulelor.

 

   CAPITOLUL III
  Transplantul de organe, tesuturi si celule de origine umana

 

   Art. 149. - Transplantul de organe, tesuturi si celule de origine umana se efectueaza numai in scop terapeutic.

   Art. 150. - Transplantul de organe, tesuturi si celule de origine umana se efectueaza cu consimtamantul scris al primitorului, dupa ce acesta a fost informat asupra riscurilor si beneficiilor procedeului, conform modelului prevazut in anexa nr. 11.

   Art. 151. - (1) In cazul in care primitorul este in imposibilitatea de a-si exprima consimtamantul, acesta poate fi dat in scris de catre unul din membrii familiei sau de catre reprezentantul legal al acestuia, conform modelului prevazut in anexa nr. 11.

   (2) In cazul primitorului aflat in imposibilitatea de a-si exprima consimtamantul, transplantul se poate efectua fara consimtamantul prevazut anterior daca, datorita unor imprejurari obiective, nu se poate lua legatura in timp util cu familia ori cu reprezentantul legal al acestuia, iar intarzierea ar conduce inevitabil la decesul pacientului.

   (3) Situatia descrisa la alin. (2) va fi consemnata de medicul sef de sectie si de medicul curant al pacientului, in formularul prevazut in anexa nr. 12.

   Art. 152. - In cazul minorilor sau persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu, consimtamantul va fi dat de parinti sau de celelalte persoane care au calitatea de ocrotitor legal al acestora, dupa caz, conform modelului prevazut in anexa nr. 13.

 

 

 

  "Art. 811. - (1) Din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sanatatii Publice, se pot finanta cheltuieli pentru investitii in infrastructura, in localitatile rurale, in vederea constructiei, reabilitarii, dotarii minime standard a spatiilor medicale si nemedicale in care se desfasoara activitati de ingrijire medicala primara, precum si pentru desfasurarea unor programe nationale de sanatate.

 

 

  "Art. 691. - (1) Autoritatile administratiei publice locale pot acorda facilitati si stimulente aferente instalarii unui medic, infiintarii si functionarii cabinetului de medicina de familie, in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare.

 

 

 

 

 

  "Art. 49. - (1) Programele nationale de sanatate se pot derula prin unitati de specialitate, selectate pe baza criteriilor aprobate prin ordin al ministrului sanatatii publice, la propunerea CNAS pentru furnizorii de servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale aflati in relatii contractuale cu CNAS si cu avizul consultativ al comisiilor de specialitate ale Ministerului Sanatatii Publice pentru alte institutii si organizatii.

 

  "(5) Medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale si altele asemenea, eliberate prin farmaciile cu circuit deschis, care se acorda bolnavilor, precum si pacientilor cuprinsi in cadrul programelor nationale de sanatate nominalizate prin hotarare a Guvernului, se suporta la nivelul pretului de decontare.

 

  "(4) Ministerul Sanatatii Publice poate retine la dispozitia sa, din veniturile proprii, o cota de rezerva calculata din totalul fondurilor aprobate pentru programele nationale de sanatate, ale carei nivel si mod de utilizare se stabilesc prin hotararea Guvernului prevazuta la alin. (2)."

 

   "(11) Se autorizeaza Ministerul Economiei si Finantelor sa introduca, la propunerea ordonatorilor principali de credite, modificarile corespunzatoare in structura bugetului de stat, a bugetului Ministerului Sanatatii Publice si a bugetului activitatilor finantate integral din venituri proprii anexat la acesta si in volumul si structura bugetului Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, aprobate pe anul 2008, fara afectarea deficitului bugetului de stat si a deficitului bugetului general consolidat pe anul 2008.

 

   (2) Ministerul Sanatatii Publice asigura elaborarea si coordonarea realizarii programelor nationale de sanatate, in acord cu politicile si strategiile nationale de sanatate, precum si finantarea unor programe de sanatate."

 

  «(11) Programele nationale de sanatate cuprind programe nationale de evaluare, profilactice si cu scop curativ.»"

 

   "Art. 26. - (1) Activitatea de control in sanatatea publica se exercita de catre personalul de specialitate imputernicit de institutiile cu atributii in domeniul controlului in sanatatea publica, conform normelor generale si specifice elaborate de catre acestea si aprobate prin ordin al ministrului sanatatii publice.

 

  "Art. 25. - (1) Activitatea de control in sanatatea publica se organizeaza pe domenii specifice de activitate, coordonate de institutii cu atributii in domeniul controlului la nivel national si regional, conform competentelor.

 

  "(3) Autoritatile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti administreaza, in numele Ministerului Sanatatii Publice, locuintele construite de catre Agentia Nationala pentru Locuinte in cadrul Programului de constructii de locuinte pentru tineri, destinate inchirierii, Subprogramul privind constructia locuintelor in regim de inchiriere, de care pot beneficia medicii rezidenti si alti tineri specialisti din sistemul de sanatate, sau prin alte surse de finantare pe terenurile aflate in domeniul public al statului si in administrarea Ministerului Sanatatii Publice. Activitatea de administrare se reglementeaza prin norme aprobate prin hotarare a Guvernului."

 

  Nota eto: VEZI art.I din

 

 

  "Art. 15. - Institutiile care desfasoara activitati in domeniul sanatatii publice la nivel national, regional, judetean si local, cu personalitate juridica, aflate in subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Sanatatii Publice, se infiinteaza, reorganizeaza si se desfiinteaza prin hotarare a Guvernului."